Falsul prinţ a fost demascat

Justitia elvetiana nu-l recunoaste pe Dieter Stanzeleit ca  fiu al Regelui Mihai I. Stanzeleit pretinde ca este rodul unei idile dintre  Nerisa Jane Irene  Bowes-Lyon si M.S. Regele Mihai I al Romaniei. Nerisa ar  fi nascut, in  1939, un baiat, la spitalul manastirii din Sinaia. Numai  ca Nerisa Jane  Irene Bowes-Lyon nu a parasit niciodata Marea Britanie, unde a si murit in 1986.

Mama lui Dieter a fost internata la varsta de 11 ani la un sanatoriu de boli nervoase. Curtea de Justitie din Geneva a respins luna trecuta recursul  cetateanului german Dieter Stanzeleit, cel care pretinde ca este fiul  nelegitim al Majestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei, si l-a obligat la plata sumei de  1000 de franci elvetieni, reprezentand cheltuieli de judecata. Stanzeleit atacase anterior ordonanta OTPI/380/2000, emisa pe data de 4 mai 2000, de  presedintele primei instante in dosarul C/3643/2000-6 SP, ordonanta prin  intermediul careia i se nega filiatia.  Dieter isi porneste actiunea in 1994.  Dieter Stanzeleit, in varsta de 60 de ani, a  devenit cunoscut in Romania in 1994, cand a inceput o campanie prin care a  incercat sa demonstreze ca este fiul nelegitim al M.S. Mihai I de Romania. Eforturile sale s-au materializat in cele din urma printr-o actiune in justitie, in  Elvetia, unde acesta a cerut instantei ca Majestatea Sa sa fie supus tuturor  expertizelor prin intermeiul carora s-ar putea demonstra paternitatea, inclusiv testul ADN. Stanzeleit pretinde ca mama sa a fost executata de Gestapo.  In motivarea sa, petentul a precizat ca a fost adoptat in 1945, in Germania,  de sotii Stanzeleit si ca, in anii ’50, mama lui i-a aratat o fotografie, facuta in  Romania, cand era foarte mic, spunandu-i ca este un „print”. In anul 1970,  pretinde Dieter Stanzeleit, in timpul unui turneu facut in  Balcani, in calitatea de  violonist profesionist, a intalnit un fost maresal de la Curtea Regala a Romaniei  care l-a recunoscut ca fiu al lui Mihai I. De abia dupa evenimentele din 1989, mai precis, din 1994, pretendentul a inceput sa demaraze o serie de investigatii  personale, care  sa ii dovedeasca cine este de fapt. De asemenea, se specifica in  concluziile Curtii de Justitie din Geneva, Stanzeleit pretinde ca a intrat in  posesia unui raport al serviciilor secrete romanesti in care se vorbeste despre  faptul ca o tanara din familia regala britanica, pe nume Nerisa Jane Irene Bowes-Lyon, care avea stranse legaturi cu Mihai I, a ramas insarcinata,  iar in 1939 a dat nastere unui baiat, la spitalul manastirii din Sinaia. Dieter a adus la dosar si declaratiile catorva persoane care au afirmat ca
 l-au vazut, in perioada 1943-1944, pe Majestatea Sa Mihai I in compania  unui baietel in varsta de 3-4 ani. In 1944, pe 25 august,  pretinde Stanzeleit, Nerisa si fiul ei au fost arestati de Gestapo si deportati in Germania, unde, din cauza nationalitatii sale engleze, a fost executata. Iar, in cele din urma, copilul a fost infiat de familia Stanzeleit.Nerisa Bowes-Lyon a fost internata in 1930  In ceea ce priveste pretentiile lui Dieter Stanzeleit, Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei a afirmat ca nu a cunoscut-o niciodata pe Nerisa si ca nu are alti copii in afara de cei rezultati din casatoria cu Printesa Ana de Burbon-Parma. Mai mult chiar, avocatul Majestatii Sale a adus dovezi ca  Nerisa Jane Irene Bowes-Lyon s-a nascut pe 17 februarie 1919, la Londra, si a murit in 1986, intr-o institutie specializata in tratamentul afectiunilor  psihice grave, fara a parasi vreodata Marea Britanie. Mai exact, pretinsa amanta a fost atinsa de o maladie grava congenitala si a fost internata la varsta de 11 ani, impreuna cu verisoarele sale, intr-o clinica de boli nervoase, pe data de 10 decembrie 1930, iar, pe 5 august 1941, a fost transferata intr-un alt sanatoriu. In consecinta, se arata in concluziile instantei, Nerisa nu avea cum sa traiasca la Curtea Regala a Romaniei si nici cum sa fieucisa de nazisti in 1944, avand in vedere ca a murit in Anglia, in 1986. Astfel, s-a considerat ca recursul lui Dieter Stanzeleit este nefondat.

Marius BATCA