Așa cum în anii ’80 aveau loc proteste regulate împotriva comunismului, acum în Leipzig au loc proteste împotriva războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei, scrie Financial Times. Proteste similare au loc cu regularitate și în multe alte orașe germane. La unele participă câteva sute de oameni, la altele doar câteva zeci. ”Dar, la fel ca în cazul protestelor similare din Europa Centrală, ele sunt un semnal îngrijorător pentru liderii politici”, scrie cotidianul financiar britanic.
”Germania este doar o marionetă a intereselor americane și ale NATO”, spune unul dintre cei care au luat cuvântul la protestele din Leipzig. ”Politica de embargo împotriva Rusiei a fost un eșec total și are consecințe dezastruoase pentru noi”, a mai spus oratorul, care a mai vorbit despre Holocaust și a spus că războiul din Ucraina este ”paradisul incitatorilor la război, al producătorilor de armament și al profitorilor”. ”Avem un mesaj limpede pentru guvern. Insecuritatea și frica sunt tot mai mari… Ucraina este sacrificată pe altarul intereselor americane”.
Participanții la aceste proteste sunt prudenți. Financial Times scrie că organizatorii le amintesc oamenilor să nu provoace poliția și să nu aducă steaguri ale Rusiei, să nu afișeze însemne care să sugereze că sprijină pentru armata rusă. Protestatarii vin la mitinguri cu steaguri ale partidelor de stânga și cu pancarte care încearcă să facă o paralelă între războiul din Ucraina și pandemie. Unele proteste sunt organizate de stânga radicală, iar altele de dreapta populista. Financial Times apreciază că reducerea rivalităților politice arată cât de dureroasă este criza economică pentru germani.
”Vrem ca incitatorii la război din NATO să nu mai creeze conflicte între Germania și Rusia, între Ucraina și Rusia” spune o pensionară care a participat la unul dintre mitingurile din Leipzig, purtând o pancartă ”Pace cu Rusia”. ”Vrem normalizarea prețurilor la gaze și electricitate”, a mai spus ea, adăugând că în grădinițele din Germania copiii sunt învățați să fie împotriva Rusiei. ”Nu mă deranjează să vorbesc cu voi pentru că oamenii trebuie să înțeleagă că nu suntem naziști. Vrem pace”, i-a spus pensionara reporterului FT.
”Germanii de rând plătesc pentru că America vrea să se implice în Rusia”, spune un tânăr șomer participant la proteste, plângându-se că facturile la energie cresc fără încetare, în timp ce șansele de a-și găsi un loc de muncă sunt tot mai mici.
Toate protestele organizate în estul Germaniei au avut aceste mesaje, scrie Financial Times. ”Securitatea energetică și protecție împotriva inflației – patria înainte de toate!”, scria pe o pancartă adusă la un protest din Berlin din luna octombrie.
Pentru Financial Times, ONG-iștii și profesorii citați în articolul cui pricina, lucrurile sunt limpezi: organizatorii acestor proteste fac jocul Moscovei. Articolul nu amintește de declarațiile din urma trei luni făcute de ministrul de Interne al landului Renania de Nord – Westfalia și de oficiali din serviciul german de informații: cei care vor protesta împotriva scumpirilor și a frigului din locuințe pot fi considerați ”inamici ai statului”.
Financial Times reia aceleași explicații și analize publicate de presa germană în luna august, citând specialiști care spun că mișcările împotriva restricțiilor din timpul pandemiei încearcă să canalizeze în acest moment sentimentele anti-război.
Explicații identice au și specialiștii cehi, care au comentat pentru Financial Times protestele de amploare împotriva sancțiunilor impuse Rusiei organizate la Praga. Petr Just, șeful departamentului de științe politice al Universității Metropolitane din Praga, spune că indivizii care vorbesc la aceste proteste sunt ”pro-Kremlin și eurosceptici”, iar uneori au legături cu site-uri conspiraționiste. Financial Times notează cu îngrijorare că sondajele din Slovacia arată că 19% din populație preferă o victorie rusă în Ucraina. ”Participanții la proteste sunt foarte diverși, iar cei mai mulți ies în stradă pentru a-și exprima dezamăgirea pentru modul în care guvernul a gestionat criza socio-economică actuală și criza energiei. Mulți oameni nu știu că sunt folosiți de grupurile pro-Kremlin”, spune amintitul Petr Just. Nu numai analiza, ci până și cuvintele profesorului universitar de la Parga sunt aproape identice cu cele ale purtătorului de cuvânt al serviciului secret german din Turingia, care spunea, în august că serviciul ”va face bine diferența între cei care se folosesc în mod legitim de dreptul lor de a demonstra și de a-si exprima opiniile și cei care vor să ne distrugă democrația”.
Financial Times scrie că cele 200 de miliarde de euro pe care guvernul german se pregătește să le injecteze în economie, inclusive pentru a ajuta cetățenii la plata facturilor pentru energie, au domolit protestele din țară, care nu s-au intensificat odată cu apropierea iernii. ”Este o dezamăgire pentru cei de la Moscova care au vrut să vadă cât mai mulți cetățeni rupți de guvernele lor”, spune un expert de la German Council on Foreign Relations.
Analiștii austrieci citați de Financial Times sunt mult mai îngrijorați, pentru că in luna ianuarie vor avea loc alegeri regionale, iar Partidul Libertății, de extremă-dreapta, este într-o poziție bună în sondaje. Partidul și-a revenit după ”scandalul Ibiza” (o posibilă finanțare din Rusia contra facilitării unor afaceri de către guvernul de la Viena) care a dus la ieșirea de la guvernare, în 2019. Acum, Partidul Libertății condamnă sancțiunile împotriva Rusiei și ostilitatea față de Rusia și susține că aceasta este cauza greutăților prin care trec acum cei mai săraci austrieci. ”Întregul peisaj politic este acum în favoarea Partidului Libertății”, spune analistul Thomas Hofer. ”Nu suntem departe de situația în care vor fi primii în sondaje”.
În Vest, democrația , libertățile, dreptul la exprimare liberă indiferent de punctul de vedere sunt reduse la minimum, aproape de dispariție. Se practică cenzura pe față, propagandă agresivă, se bagă pumnul în gură. Asta nu mai este democrație și libertate. Dar ei fac asta pentru că nu mai controlează narațiunea așa cum o faceau înainte. Asta e semn nu de putere ci de slăbiciune. Sunt disperați că tot mai mulți cetățeni ai Europei au început să vadă minciunile și nu le mai cred. Cu cât vor strânge șurubul mai tare cu atâta oamenii vor vedea mai limpede realitatea. Când un regim , oricare ar fi el începe să recurgă la cenzură, forță, propagandă stridentă, la pedepse și reguli draconice este semnul că sfârșitul îi este aproape.