Firmele de stat și guvernul, ca la piață

Pentru prima dată în acest an subiectul a apărut cu ocazia unei vizite a lui Nicușor Dan la Bruxelles. Ca din întîmplare sau ca un aranjament cu multe dedesubturi, petrecut departe de țară, Nicușor Dan s-a întîlnit cu Oana Gheorghiu. Ce credeți că au discutat cei doi demnitari pe 22 martie? Și-or fi spus bancuri, au făcut confesiuni sau au pus la cale lucuri complicate?

„Am avut, zilele trecute, la Bruxelles, o discuție cu Oana Gheorghiu, viceprim-ministru, despre digitalizarea statului român și reforma companiilor de stat”.

Postarea aparține președintelui Nicușor Dan și a fost reprodusă alături de o fotografie în care cei doi își strîng mîinile într-o grădină pusă la punct.

Companiile de stat se ridică împotriva lui Bolojan

Cică au vorbit despre „ecosistemului de carte electronică de identitate şi a portofelelor digitale” și despre reforma marilor societăți cu capital de stat. Personal, nu cred că menționează toate subiectele abordate și, mai ales, culisele acestora. Ce l-o fi apucat pe Nicușor Dan să fiarbă pe seama „portofelului digital” sau despre cartea electronică de identitate? Ce-l durea pe el tocmai la Bruxelles s-o vadă într-o grădină pe „binefăcătoarea” Oana Gheorghiu? O fi prins-o de mînă pe crețolina din guvern pentru că îi expiră cartea de identitate? Sau pentru că n-are portofel electronic? Sau pentru că a dat peste un client interesat de o mare firmă de stat? Vreun francez sau cine știe ce german!?

N-a trecut mult și premierul Ilie Bolojan, imediat după Înviere, cu frîmiturile cozonacului pe piept, a scrîșnit și el un semnal de alarmă.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum”… „În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români”.

Ce se ascunde în spatele listării companiilor de stat la BVB

Pînă aici ne-a fost! Am pierdut prostește piețe, bani și locuri de muncă. Gata! Nu mai merge! Trecem la reformă!
„Această reformă pornește de la principiul că statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil. Asta înseamnă să știe clar ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie. Problema este acumulată în ani de zile”.

De la numire, pînă în Postul Paștilor a mai ținut. O numire într-un consiliu de administrație, un director cu stagii pe la partid, o verisoară, o nepoată. Gata!

Și creața de Oana Gheorhgiu a dat fuga pe urmele premierului. A sărit și ea cu vocea poporului mușcat de șarpele sărăciei:
„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”… „Statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține și ce decizii trebuie luate. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic”.

Operațiunea PSD: Bolojan „omul străinilor”. Ne vindem sau nu țara dacă listăm

Explicația ei a fost, bineînțeles, personalizată:
„Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale”.
Marea reformă care de cîteva zile sperie populația și partidele a fost „vorbită” într-o ședință de guvern din această Săptămînă luminată. Ilie Bolojan a lansat marea reformă cu o postare pe Facebook (din care am citat mai sus), iar Oana Gheorghiu l-a urmat imediat cu o declarație la un brifing de presă, făcută în aceeași zi.

Pînă la întîlnirea de la Bruxelles, urmată de postarea de pe Facebook, a fost tăcere mormîntală. Dintr-o dată, la un an de tocat bani și umblat după bani, primul ministru ne anunță pe Facebook că România are 1.500 de entități unde statul este acționar și anunță grav că „România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum.”

Pot să presupun că pentru acest pas important care privește 1500 de întreprinderi, guvernul României condus de Ilie Bolojan a derulat studii și cercetări și a întocmit rapoarte. Are zeci de dosare cu mii de pagini și a consultat experți, savanți, economiști și oameni de afaceri. Adică știe ce face! A muncit de s-a spetit de la chiar numirea lui Dragoș Anastasiu (cărăușul european) pînă la întîlnirea președintelui Nicușor Dan cu Oana Gheorghiu în grădina bruxelleză. Dar nu înțeleg de ce o asemenea operațiune de mare importanță pentru economia țării noastre este expediată pe Facebook și într-o fotografie în grădină.
Nu cumva ascunde ceea ce bănuie mai multă lume? Ceva între afaceri necurate și incompetență cumplită?