Interesantă ieșirea furioasă a lui Ciolacu la adresa lui Hurezeanu.
Aparent, motivul invocat ar fi atacurile ministrului liberal de la Externe adresate lui Elon Musk, piesă extrem de importantă din echipa Trump.
Și o asemenea politică critică la adresa executivului american este, fără îndoială, total nepotrivită și dăunătoare României într-un moment de reașezare a pieselor pe eșichierul politicii internaționale.
Privit mai aproape, incidentul pare să contureze o fisură în cadrul relațiilor dintre un PNL cu afinități profund germane și un PSD destul de nesigur privind alianțele și suportul politic internațional.
Mai ales în contextul în care social-democrația europeană se află pe o pantă descendentă.
În România, politica externă a fost lăsată total pe mâna liberalilor, de la președinte la ministrul de externe și implicit la corpul diplomatic.
Însuși Emil Hurezeanu este un produs al gândirii și intereselor germane.
Iar Germania a devenit cel mai vehement adversar al Administrației Trump, mai ales după ce vicepreședintele Statelor Unite a criticat derapajele democratice din Europa.
Și, în acest context, ambasadorul germanofil al României, Emil Hurezeanu, a luat atitudine aliniindu-se imediat poziției Germaniei în atacarea „partenerului strategic” american.
Într-adevăr, este curios de ce PSD a cedat complet politica externă a țării, partenerului minor de coaliție.
Să fie oare sub presiunea Germaniei?
Și tot sub presiunea Germaniei, să fi fost acceptată și politica internă abuzivă aflată sub bagheta altui liberal, Cătălin Predoiu, sub ghidajul căruia s-a ajuns ca divizarea, dar mai ales nemulțumirea populației față de guvernarea actuală să atingă punctul de fierbere?
Și țapul ispășitor devine automat primul ministru social-democrat.
Să fie asta o subtilă manevră liberală?
Marcel Ciolacu recunoaște că noua realitate americană a prins România „pe picior greșit, cu alegeri anulate, cu explicații insuficiente”.
Și este normal, atâta timp cât, de peste 10 ani de zile, după intrarea în NATO și UE, România nu și-a mai definit niciun țel de politică națională, mulțumindu-se ca alții să-i creioneze direcția obligatorie pe care trebuie să o urmeze fără crâcnire.
Dar oare, după NATO, după UE, nu cumva Unirea ar trebui să fie următorul capitol al DOCTRINEI NAȚIONALE pe care ar trebui să-l scriem?
Și dacă Germania, prin funcționarii ei liberali infiltrați în conducerea României, nu ne lasă s-o înfăptuim, atunci schimbarea celor care ne fac politica externă devine o necesitate.
Iar Marcel Ciolacu să se țină de cuvânt și măcar de data asta să aibă curajul de a schimba ministrul de externe pentru a scoate Externele de sub pulpana liberalilor ghidați de Germania.
Mircea Popescu
umbla cu „luntrea în 2 🌈i”, vorba UDMRiștilor !
Sau cu America (lui Trump, Vance, Musk). Sau cu „Ioropa” (urSULEI, noului Cârnat Prăjit sau Taica Gyuri- adică Rat’sChild), măR🎯g…