Tarom, mândria națională, lasă pasageri pe aeroporturile lumii, întârzie cursele, se afundă în pierderi, schimbă șefii pe bandă rulantă, pierde lupta cu concurența și comunică defectuos. Acesta este tabloul sumbru din ultima perioadă al operatoratorului de transport aerian deținut de statul român iar speranțele de redresare se sting pe zi ce trece. Singurele sclipiri sunt achiziția a două aeronave și mărirea ofertelor de zbor cu destinații noi.
Noul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, a promis la instalare că va veni până în data de 5 decembrie cu un plan de acțiune pentru salvarea companiei. Până în prezent, n-a sosit nicio veste în acest sens de pe frontul ministerial. Între timp, 15 pasageri au fost lăsați pe un aeroport din Paris, pe motiv că nu ar fi existat locuri suficiente în avionul care a ajuns, luni după-amiază, la București. Inițial, au fost 23 de pasageri, dar opt au fost urcați în avion, restul fiind preluaț de station manager, care a fost în legătură cu ei. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Dragoș Titea, a precizat, pentru Știrile ProTV, că pasagerii știau de duminică de respectiva situație. „E vorba de acei pasageri overbook și vor fi aduși azi (n.r – marți). Li s-a comunicat. Sunt in contact cu Taromul”, a precizat el. Acest incident vine după alte două. Duminică, o aeronavă Tarom, care trebuia să efectueze un zbor între Frankfurt și București, a fost blocată pe aeroport, timp de mai multe ore, pe pistă, cu pasagerii la bord. Acestora li s-a spus că trebuie să se facă degivrarea, în condițiile unei vremi potrivnice. Mai mult de atât, sâmbătă, 120 de pasageri români au fost uitați de Tarom într-un aeroport din Amsterdam din cauză că aeronava care trebuia să zboare spre București s-a defectat. Deși, compania a trimis un avion special până în Olanda pentru a-i recupera pe cei 120 de pasageri, şase români au fost uitaţi în Amsterdam. Oamenii s-au întors în ţară după două zile, cu un alt zbor.
Există voci în interiorul Ministerului Transporturilor că Tarom este sabotată intenționat pentru că alte companii să îi ia locul pe piață. Aceste au fost amplificate și de o recentă declarație făcută de Owain Jones, chief corporate officer în cadrul operatorului low-cost ungar Wizz Air. Acesta a dat de înțeles că firma pe care o reprezintă va prelua zborurile Tarom, dacă aceasta va da faliment, după cum s-a întâmplat și în Ungaria, după falimentul operatorului național Malev. „Suntem întotdeauna pregătiți pentru acest scenariu. Tarom devine din ce în ce mai mică, iar Wizz Air din ce în ce mai mare. Și Blue Air crește, dar noi suntem cea mai mare companie din România. Avem o rețea extinsă de rute pe care le acoperim, iar dacă ar trebui, suntem pregătiți pentru o astfel de eventualitate”, a spus Owain Jones.
Schimbări pe bandă rulantă
La nivelul Tarom, schimbările se fac pe bandă rulantă. După situația Amsterdam, a căzut capul directorului Tarom din Olanda, Laurențiu Mezei. urse din cadrul companiei au spus că se afla în vacanţă la Bruxelles, fără să anunțe compania, în timp ce pasagerii aşteptau pe aeroport. La nivelul cel mai înalt de conducere, Tarom a numărat doar în acest an cinci directori. Ultimul venit este Werner Wolf, fost director în cadrul reţelei de dealeri BMW Automobile Bavaria. Tarom a anunţat recent demisia Ilenei Daniela Dragne, al patrulea şef al companiei din acest an, din funcţia de director general interimar. Tarom estimează că va înregistra în acest an pierderi în valoare de 206,79 milioane lei, potrivit proiectului privind bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pus în dezbatare de acţionarul majoritar, Ministerul Transporturilor. Aceste pierderi sunt de cinci ori mai mari faţă de bugetul iniţial aprobat în luna septembrie în Guvern, care indica un rezultat negativ de 41,2 milioane lei, pentru acest an. Anul trecut, Tarom a raportat pierderi de 46,97 milioane lei (11,1 milioane de euro), pe fondul scăderii veniturilor şi al valorii activelor imobilizate.
Hei-rupismul invocat de Felix Stroe la venirea în funcție nu s-a materializat în fapte. Conform acestuia, până pe 5 decembrie secretarul de stat Dragoş Titea, care conduce o comisie care analizează activitatea companiei aeriene naţionale, urma să prezinte un set de propuneri concrete legate de companie, propuneri ce vor fi înaintate şi premierului. Referitor la incidentele de natură tehnică petrecute în ultima perioadă la compania aeriană naţională, Stroe a spus: „Am luat toate măsurile”. „În prezent, un colectiv condus de secretarul de stat Dragoş Titea acţionează zilnic, timp de şase – opt ore, în cadrul companiei, este prezent de dimineaţă până seara în companie, pentru întărirea disciplinei, pentru rezolvarea problemelor ridicate de Curtea de Conturi şi de Corpul de control al primului-ministru. Vom întări disciplina la maxim. (…) În momentul de faţă există o comisie condusă de secretarul de stat Dragoş Titea care are termen până pe data de 5 decembrie să prezinte propuneri concrete cu care mergem la primul-ministru „, a mai declarat ministrul Stroe.
Luptă pierdută
Concurența companiilor low-cost, modul ineficient de vânzare a biletelor și creșterea gradului de insatisfacție al clienților sunt principalele cauze care au condus la pierderea cotei de piață a Tarom. Astfel, compania a ajuns să se bată în prezent pentru locul patru cu irlandezii de la RyanAir, pierzând complet contactul cu primii clasați, ungurii de la WizzAir și românii de la BlueAir. Tarom a raportat din 2009 și până la jumătate acestui pierderi totale de 1,5 miliarde de lei, iar redresarea companiei este doar un deziderat în programul de guvernare al PSD. Conform unui raport de audit al Curții de Conturi, în perioada 2012-216 numărul curselor operate de a avut o evoluție oscilantă, dar s-a situat pe un trend ascendent, de la 17.269 curse operate în anul 2012, la 18.264 curse operate în anul 2016. Ponderea cea mai însemnată în totalul curselor efectuate de Tarom este reprezentată de cursele externe, în timp ce cursele charter au avut ponderea cea mai mică. Gradul total de încărcare a aeronavelor (Load Factor) pe cursele interne și externe a înregistrat o îmbunătățire ușoară în perioada auditată, de la 66,33% în anul 2012 la 67,71% în anul 2016. Gradul de încărcare a aeronavelor pe rutele externe a înregistrat un trend ușor ascendent în perioada auditată (de la 66,05% în anul 2012 la 67,87% în anul 2016), în timp ce pe rutele interne acest indicator a înregistrat o tendință de scădere (de la 69,18% în anul 2012 la 65,73% în anul 2016).
Însă, gradul de încărcare a aeronavelor realizat de Tarom nu a reușit să asigure eficiența operațională. Acest indicator s-a situat în permanență sub nivelul pieței, fapt confirmat și de membrii CA Tarom în analiza diagnostic inclusă în Planul de administrare pe perioada 2016-2019 aprobat prin Hotărârea AGA nr. 7/09.09.2016. Potrivit acestei analize, liderii pieței operează cu un grad mediu de încărcare de peste 75%, respectiv 85% în cazul operatorilor de tip low-cost, precum WizzAir, BlueAir, RyanAir. Neatragerea unui număr mai mare de pasageri poate indica atât o strategie comercială ineficientă, dar și oferirea unor produse neatractive pentru clienți din punct de vedere al raportului calitate-preț, program de zbor ș.a.
deunde-pana -unde „mandria nationala” tarom? cu vreo 20 aeronave in exploatare nu este cunoscuta/frecventata pe niciun aeroport din lume.