Biroul Electoral Central a adoptat, marţi, o hotărâre care prevede că alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024, nu-şi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din acest an.
Potrivit documentului menţionat, în cazul alegătorului cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, acesta îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
De asemenea, hotărârea prevede că, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară, care şi-a stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială din ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Alegătorul, care îşi exercită dreptul de vot în acest caz, este radiat din lista electorală permanentă existentă la secţia de votare din ţară în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
Totodată, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară care şi-a stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024 îşi va putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi are domiciliul.
„Actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă.
În plus, proba reşedinţei se poate face şi cu dovada de reşedinţă, care constă în menţiunea privind reşedinţa înscrisă pe un document care va însoţi cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate şi cartea de identitate provizorie”, mai stabileşte hotărârea BEC.
Hotărârea adoptată de BEC se referă la aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Să cităm din Constituție câteva articole și să vedem dacă se pupă cu hotărârea aleșilor:
„Art. 7 – Românii din străinătate
Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt.
Art. 8 – Pluralismul şi partidele politice
(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.
Art. 36 – Dreptul de vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
Art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.”
Vă las pe voi dragi cititori să spuneți dacă o asemenea măsură e democratică sau nu!