Importăm gaze din toate direcțiile

Începutul de an aduce o premieră în peisajul energetic românesc: importurile de gaze se fac din trei locuri – clasic, pe la Medieşul Aurit şi Isaccea, punctele nodale ale Sistemului Naţional de Transport prin care România importă, de decenii, gaze de la ruşi, dar şi pe la Giurgiu şi Arad, unde, în ultimii ani, s-au pus în funcţiune două interconectoare. Potrivit datelor oferite de Transgaz, operatorul SNT, cantităţile se apropie de 100.000 MWh zilnic, în aceste prime zile din noul an, adică aproximativ cât extracţia din depozitele interne. Două treimi din importuri se fac prin Isaccea – Negru Vodă, acesta fiind şi gazoductul cu cea mai mare capacitate din cele trei. Faptul că România importă gaze din toate direcţiile nu se poate pune pe seama consumului intern. Această iarnă este una blândă, cel puţin până acum, temperaturile nefiind unele extreme, aşa încât să justifice arderea masivă de gaze pentru încălzire. Are mai mult legătură cu preţul la care se comercializează gazele pe plan intern: cine aduce gaze evident că are şi clienţi. Chiar dacă gazele vin din Bulgaria şi Ungaria, provenienţa lor este, cel mai probabil, tot Rusia, întrucât, în această regiune a Europei, Gazprom are monopol pe furnizare. Cât despre firmele care îl aduc, acestea nu pot fi decât Conef şi WIEE, prin Isaccea – Negru Vodă, cei doi intermediari agreaţi pentru a vinde gazele Gazprom în România. În schimb, este o necunoscută cine aduce gazele din Bulgaria şi Ungaria. Pe la Ruse, intră aproximativ 1.800 MWh zilnic. Anul trecut, rezervarea de capacitate pe direcţia Bulgaria – România o făcuseră firmele Transenergo şi WIEE. Este o cantitate foarte mică, însă există, dovadă că preţul la care este vândut gazul este competitiv pentru România. Ceva mai mult intră pe la Csanadpalota, punctul de graniţă cu Ungaria, adică aproximativ 10.000 MWh. „Posibil să fie importatori noi, alţii decât WIEE şi Conef, cei ce aduc acum gaze de la bulgari şi unguri. După ce Gazprom a fost subiectul unei investigaţii aprofundate a Comisiei Europene pe probleme de concurenţă, nu se mai poate opune la re-exportul făcut în ţări terţe“, precizează fostul preşedinte (până în noiembrie 2017) al ANRE, Niculae Havrileţ.

Piaţă încă ieftină

Preţul de piaţă al gazului comercializat acum în România este în jurul a 80 lei/MWh – circa 17 euro/MWh, iar cel extras din depozite, circa 100 lei/MWh (include şi tariful de înmagazinare). Pe 3 ianuarie, Romgaz a vândut 110 milioane de metri cubi, pentru tot anul 2018, la acest preţ. La Baumgarten, Austria, terminalul gazier luat drept referinţă de preţ pentru pieţele din Centrul şi Estul Europei, este ceva mai scump, aproximativ 19 euro/MWh.

Piaţa locală este liberalizată, pe partea de achiziţie a gazului, atât pe segmentul consumatorilor industriali, cât şi pe al celor casnici. România îşi asigură mare parte din necesarul de gaze din surse interne. La un consum anual de 12 miliarde de metri cubi, 11 miliarde provin de la Romgaz şi Petrom, restul fiind importuri efectuate exclusiv în sezonul rece. Odată cu intrarea în exploatare a zăcămintelor de gaz din Marea Neagră, din 2019, vom deveni net exportatori de gaze, piaţa internă fiind mult prea mică pentru miliardele de metri cubi pe care le vor extrage americanii de la Carlyle Group şi Exxon Mobil.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.