Achizițiile publice au avut mereu un trend crescător. Dacă în anul 2021 cifra alocată a fost de 49 mld lei, în 2022, suma a explodat la 71 mld lei, iar în anul 2023 a ajuns la 74 mld lei. În 2024, cifra a fost mai mult decât dublă: 159 mld lei! Este vorba despre 9% din PIB, ceea ce echivalează cu deficitul bugetar de care se plâng acum „pro-europenii”. Statul român a fost, de departe, cel mai mare cumpărător din economie, banii fiind aruncați pe tehnologie scumpă, din import, pe tehnică militară și pe armament.
Ai zice că ar trebui să ne bucurăm, căci sunt investiții, e consum public, e posibilitate de dezvoltare etc.
Dar nu, în realitate nu există deloc motive de entuziasm. Dimpotrivă.
Autoritățile europene au publicat rapoarte anuale din care rezulta că, la nivel european, din achizițiile publice, mai mult de 15% se fură pe diverse căi, cum ar fi șpaga sau comerțul cu influențe și privilegii.
În România, procentul de furt este de 50%.
Vorbim despre 80 de miliarde de lei furt. Tva-ul corespunzător acestor zeci de miliarde de lei anual furate este, evident, camuflat și nu se încasează. Fie că se numește optimizare fiscală, sub-contractare sau prețuri de transfer intra-grup, tot evaziune fiscală este.
Iar aceste operațiuni nu se fac prin încasări sau plăți în numerar, ci prin bănci și prin platforme digitale. Există infractori și există tăinuitori, favorizatori, complici și instigatori, iar aceștia se pot găsi simplu în bănci, organisme de control, autorități de supravghere etc. Foarte bine plătite, de altfel. Ironic, sunt și goarte mari luptătoare contra corupției și contra schimbării climatice, că e la modă să practici un pic de lawfare și un pic de greenwashing …
În plus, Statul român nu își achită la timp datoriile către furnizorii, constructorii și prestatorii de servicii onești, deci nici tva-ul aferent.
Statul contribuie, în acest sector, în mod direct și pe față, la evaziunea fiscală.
Iar vorbeste anti-europeanul dus la Bxls pentru 1 milion de euro de la statul roman ?