Incursiuni în arhive sentimentale

100 de ani de la naşterea poetei Maria Banuş

Ce înseamnă 72 de ani (1927-1999) din viaţa unei poete din România, apăsată, încă din adolescenţă, de originea etnică, într-o Europă bântuită de stafia comunismului, de lipsa de spaţiu vital a nazismului, de evoluţia violentă a ambelor extreme?

Înseamnă refugiu timpuriu în doctrina marxistă, iluzii trăite în ilegalitate şi activism politic cultural în epoca dogmatică comunist-stalinistă din al şaselea deceniu al secolului XX. Toate urmate de regrete, negare, dezgust, remuşcări, revoltă împotriva unei ideologii pe care realitatea a contrazis-o. Dar stigmatul „comunistă fostă stalinistă” o va urmări până la moarte – şi mai târziu – pe cea care debutase exploziv, în anul 1937, cu excepţionalul volum de versuri “Ţara fetelor”.

Zeci, sute de personalităţi ale vieţii literare, culturale şi politice ale ultimelor decenii, alături de familie şi o galerie pitorească de oameni obişnuiţi, devin personaje în mult visatul şi niciodată terminatul jurnal-roman memorialistic “Însemnările mele” de Maria Banuş.

Joi, 10 aprilie 2014, la ora 18.30, la Librăria Dalles (Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 18) din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea centenarului naşterii poetei Maria Banuş, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică – „Însemnările mele”, cu texte, note şi comentarii stabilite de Geo Şerban –, disponibile şi în ediţie digitală.

Invitaţi de onoare: Petre şi Tudor Banuş, fiii poetei.

Vor împărtăşi amintiri cu şi despre Maria Banuş: Adriana Bittel şi Nora Iuga.

Incursiuni în arhiva inedită a scriitoarei vor prilejui Tudor Banuş şi Geo Şerban. Moderator: Ovidiu Şimonca.

„Pe data de 10 aprilie 2014 se împlinesc 100 de ani de la naşterea Mariei Banuş. Volumele memorialistice inedite «Însemnările mele» dau cuvântul celui mai implicat martor al unei istorii literare tumultuoase: jurnalul poetei.

«Însemnările mele» este un jurnal intim ţinut cu intermitenţe câteva bune decenii, între 1927 şi 1999, poate cea mai amplă scriere de acest tip în epoca modernă a literaturii noastre, deloc săracă în mărturii cu caracter reflexiv-autobiografic. O fereastră, în orice caz, revelator deschisă spre un destin al creatorului dramatic expus furtunilor istoriei”, scrie Geo Şerban.

Maria Banuş (10 aprilie 1914–14 iulie 1999) rămâne, în pofida etichetelor aplicate de către o istorie literară vindicativă, o mare poetă a secolului XX.

A publicat în jur de 20 de volume de versuri, o parte dintre ele tributare dogmatismului proletcultist şi realismului socialist – “Ţie-ţi vorbesc, Americă!” (Medalia de Aur a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia), 1955, “Magnet”, 1962, “Diamantul”, 1965. Odată cu maturizarea literară şi politică, poeta revine la graţia poetică iniţială (“Portretul din Fayum”, 1970, “Oricine şi ceva”, 1972, “Noiembrie inocentul”, 1981, “Fiesta”, 1990).

Volumul “Orologiu cu figuri”, Editura Eminescu, 1984, a fost tradus în limba franceză (“L’Horloge à Jacquemart”), cu o prefaţă de Alain Bosquet, în 1987.

A publicat traduceri din R.M. Rilke, A.S. Puşkin, Robert Browning, P. Neruda, Verlaine şi numeroase antologii din lirica universală.

În anul 1989 i se decernează Premiul Internaţional “Gottfried von Herder”.

La zece ani de la moartea poetei, în 2009, Editura “Casa Radio” publică audio-book-ul “Zăbale rupte. Poeme rostite la radio”, cu ilustraţii de Tudor Banuş.

Cărţile de la Vidra

Cărţile pe lână ale Carolinei Ilica

Joi, 10 aprilie 2014, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român, va avea loc vernisajul expoziţiei “Cărţile de la Vidra – „Plângând de-atâta frumuseţe“ de Carolina Ilica. Expoziţia este dedicată memoriei mamei poetei, Mager Victoria-Valeria (din satul Vidra).

Începând din 2006, Carolina Ilica a expus o serie de 12 “Cărţi Neconvenţionale” (“Cărţile de la Vidra Plângând de-atâta frumuseţe”; “Cartea de Lut”; “Cartea de Lână”; “Cartea de Lemn”; “Cartea de Borangic”; “Cartea de Lacrimi” etc.), utilizând pentru versurile sale alte suporturi materiale decât hârtia. “Cartea de lut” (2006) conţine versuri dedicate locului natal, incizate pe ceramică în forme asemănătoare tăbliţelor de la Tărtăria de pe Mureş. “Cartea de Lână” (2007) utilizează un alt material tradiţional şi conţine poezii brodate sau pictate pe lână, împodobite cu străvechi şorţuri femeieşti din costumul popular bănăţean de sărbătoare. “Cartea de lemn” (2008) adună poezii creştine folosind ca suport obiecte tradiţionale din lem din diferite zone româneşti. “Cartea de lacrimi” (2011) conţine elegii închinate mamei poetei, brodate pe vechi ştergare din casa natală din Munţii Apuseni.

Carolina Ilica este membru al unor societăţi culturale şi academii internaţionale (din India, SUA, România, Franţa); membru de onoare al unor Asociaţii de Scriitori (Muntenegru, Republica Macedonia, Canada), singura femeie membru al “Ordinului Cavalerilor Danubieni” (Galaţi); vicepreşedinte al “Congresului Spiritualităţii Româneşti” (Alba Iulia – unde se întâlnesc, anual, reprezentanţii comunităţii româneşti din toată lumea); membru corespondent al “Centrului European de Artă” (Atena); Ambasador de Onoare pentru Cultură al Fundaţiei “Naaman” (Liban).

Carolina Ilica este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România (1975) şi a lansat până în prezent 30 de cărţi de poezie (din care 10 selecţii tematice sau antologii critice).

În anul 1997 fondează, împreună cu scriitorul Dumitru M. Ion, “Academia Internaţională Orient-Occident”; este director artistic şi vicepreşedinte al acestei organizaţii culturale; director artistic şi preşedinte al Juriului Festivalului Internaţional “Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” (17 ediţii până în prezent, cu participarea a peste 1.000 de poeţi şi oameni de cultură din cca. 30 de ţări anual).

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 10 – 24 aprilie 2014.