Ha, ha, ha! Dragă țara mea! Uite-așa! Președintele a zis-o frate, în mod public, da, de trei ori da! Asta e, Klaus Iohannis a mărturisit în mod indubitabil! El semnează cu pseudonimul MARIUS, de șapte ani încoace, la secțiunea COMENTARII, în coada Proiectului Science Fiction Politic, care se vălurește-nebunește în Ziarul Național COTIDIANUL. El a motivat această ipostază a lui, aproximativ anonimă, spunând jurnaliștilor prezenți la conferință de presă din viitorul apropiat că a fost de-a dreptul fascinat de ipostazele ficționale în care apare în acest proiect unic în întreaga lume de lume, lume zăpăcită și vălurită, în istoria literaturii science fiction mondiale și așa mai departe, că ni s-au ușchit lăudătorii. Klaus Iohannis, alias MARIUS, postează de șapte ani încoace tot felul de texte-comentarii care îl au chiar pe el personaj principal la rubrica COMENTARII din coada Proiectului Science Fiction Politic. E un fel aparte al Președintelui României de a se dezmierda în public, așa, pe șest, de a trăi într-o altă identitate. Pentru că atunci când era pionier a visat să devină un mare scriitor. Dar vezi, chestia asta bestială nu s-a împlinit. Dar oamenii lui din serviciile secrete l-au ajutat să-și construiască acest pseudonim și să semneze cu el toate textele-comentarii. Președintele a mai declarat că dorește să publice o carte cu toate aceste texte și să o lanseze în curând. Dar să vezi, povestea noastră de astăzi pare fără sare și piper. Martorii torinezi afirmă că un oarecare circar, Agatayo din Nulombe, s-ar fi atârnat de un nor şi că ar fi făcut tot felul de acrobaţii sfidând furtuna şi sfârşitul lumii pentru că tocmai se pregătea să participe la Carnavalul din Rio. Curajul lui nesăbuit se spune că ar fi impresionat forţele tainice ale furtunii astfel că a ieşit soarele, iar fiinţa fabuloasă venită pe Pământ tocmai de dincolo de orizontul vizibil ar fi aflat adevărul ultim şi l-ar fi eliberat pe Kurt de povara corporalităţii ei. Amalia Amarson din Caraibe nu crede povestea asta şi chiar devine furioasă atunci când i-o povestesc. Ţine morţiş să-mi demonstreze că ea a făcut prima acrobaţie din lume atârnând de nori. Eu o tachinez. Ne întâlnim la o cârciumioară din docurile din Puerto Pico şi depănăm tot felul de amintiri de pe vremea când lucram îmoreună la circul Globus din Gatoba. Amalia se îmbujorează şi îmi spune de la obraz că sunt un mincinos şi jumătate şi uneori îmi vine să-i dau crezare. Cancelarul Wilhelm von Braumber m-a căutat de câteva ori le telefon vrând să-mi propună se devin secretarul lui de vreme ce aveam experienţă în relaţiile cu China. Nu ştiu cine i-a spus că în tinereţe fusesem secretarul unui demnitar chinez şi că mijlocisem câteva runde de negocieri între China şi București. Asta e, tot la București trebuie să fie secretul. De peste zece ani președintele PSD era locuit de vampiri, dar nu suflase vreo vorbă cuiva temându-se că lumea va râde de el sau, mai rău, că va fi răpit de serviciile secrete şi supus unor experimente ştiinţifice îngrozitoare. Președintele PNL, mai rău, era invadat de marțieni. Ce să zic, mare circăreală pe lumea asta, ce mare lucru să stai spânzurat de nori?! Dar asta nu e nimic, frate! Să vezi! Sorbind cu delicateţe din cafeaua cu scorţişoară făcută după reţeta unei încântătoare profesoare de engleză din Răsărit, prinţesa a negat şi, privind distrată, spre malul Senei, a oftat. Un dangăt de clopot a marcat sfârşitul discuţiei. Ekaterina Rumsfaild s-a grăbit către metrou în timp ce un jurnalist de la TV5 a încercat să ia un interviu prinţesei Hotewska despre înaintaşii ei care luptaseră împotriva lui Napoleon în zbuciumatul an de după Borodino.
Jurnalistul purta nişte favoriţi uriaşi şi era puţin bâlbâit. Avea degete îngălbenite de la fumat şi şchiopăta de piciorul stâng. Nu a putu să-i dea prea multe lămuriri prinţesei în legătură cu Tartulian dar s-a lăudat că ştie cu siguranţă că acesta nu mai avea pălăria pentru că, duminica trecută, i-o luase vântul şi i-o ascunsese în nori. O mulţime impresionantă se revărsase pe străzile Cartierului Latin gonind după nori dar fără rezultat. Cu mic cu mare hălăduiseră prin arondismente producând dezordine şi agitaţie, nişte adolescenţi zănateci spărgând vitrinele şi ridicând baricade. Tartulian a fost anchetat de poliţie şi chiar de un agent DST care, se pare, avea unele informaţii despre presupuse legături ale pictorului cu gherilele algeriene. Brusc, prinţesa Hotewska se ridică de la masă şi o porni în fugă de-a lungul Senei agitându-şi umbreluţa şi făcând semne către dirijabilul care tocmai ieşise dintre nori. Dirijabilul era condus de comandorul Kaliostrom, iubitul de taină al prinţesei, un bărbat înalt, cu ochi albaştri, cu mustăcioară şi muşchi de halterofil. Frumoasă femeie, mi-a spus europarlamentarul PSD, Dumitru Ciofligă, omul rușilor în micul Paris, prieten de șpriț cu europarlamentarul PNL, Francois Millo, din Băicoi. Taci măi, i-am zis eu pregătindu-mă să-mi vând tabloul cu frumoasele din Avignon la care lucrasem de nebun o vară întreagă.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
După lungi discutii si cu acordul lui Tertullianus, navetistul acceptă rolul, dar numai costumat în jacă rosie cu guler alb de gi-bon nascut în orasul Bon atât de drag lui si parintilor săi adoptivi de la aeroportul Băneasa. Grăbit, nevoi mare, uită să-si dea jos pamperșii, așa ca reuși performanța să imbâcsească tot aerul filmului care ni se spusese de către toți analiștii și politicienii ca o să fie un succes de casă. Momentan Tertullianus râde copios de bărbăția genului fluid navetist și așteaptă ca într-o viată viitoare să poată duela cu cel mai fricos dintre gladiatorii pământeni, vorba lui Marin Preda. Cunoscându-i caracterul de 5 news times roman, slabe nădejdi. Dar de, speranța e ultima care moare și el o fost o mare speranță pentru Romania.