Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că progresul României este legat indisolubil de existenţa unei legislaţii coerente şi stabile, care să sancţioneze abuzurile şi necinstea, precizând că guvernanţii au datoria să fie mai atenţi la cerinţele românilor.
„Astăzi, când destinul nostru european se fundamentează pe domnia statului de drept și pe egalitatea în fața legii, progresul României este indisolubil legat de existența unei legislații coerente și stabile, capabile să sancționeze abuzurile și necinstea. Acesta este și mesajul pe care l-au transmis la unison sutele de mii de români care au manifestat și în 2017, și la începutul lui 2018 pentru o țară stabilă și prosperă, pentru o justiție independentă și eficientă”, a declarat Klaus Iohannis, la sesiunea de comunicări ştiinţifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, organizată la Palatul Patriarhiei.
Alocutiunea președintelui de la Palatul Patriarhiei, vă prezentăm textul integral
„Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,
Domnule Preşedinte al Academiei Române,
Onorată audiență,
Vă mulţumesc pentru invitaţia de a sărbători împreună Ziua Unirii Principatelor!
În acest loc cu o simbolistică deosebită, Adunarea electivă l-a ales şi în Ţara Românească pe proaspătul domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.
Aici, Unirea Principatelor sub un singur domn a fost cerută de cei care s-au strâns pe Dealul Mitropoliei în dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, aceeași generație care a apărat deviza „Dreptate şi frăţie” pe Dealul Spirii la 1848.
La Iaşi şi la Bucureşti, elitele politice au înţeles momentul istoric şi au urmat interesul general al societăţii.
Un rol decisiv în înfăptuirea Micii Uniri l-a avut intelectualitatea progresistă, formată la înalte şcoli occidentale, și totodată puternic inspirată de idealurile naţionale.
Nu întâmplător, artizanii unirii de la 1859, politicieni respectaţi ai perioadei, de anvergură intelectuală europeană, s-au regăsit printre primii membri ai Academiei Române.
Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, Alexandru Hurmuzachi sunt doar câteva dintre figurile ilustre ale vremii.
Prin contribuţia acestei elite, deopotrivă politice, dar şi intelectuale, în decurs de 60 de ani de la Unirea Principatelor, România şi-a construit principalele instituţii statale, de inspiraţie europeană, și-a obţinut independenţa naţională şi a fost recunoscută ca subiect de drept internaţional.
Unirea Principatelor din 5, respectiv 24 ianuarie 1859 este departe de a reprezenta un episod cu semnificaţii reduse sau conjuncturale. Astăzi, când o sărbătorim, suntem conştienţi că ea este, în fapt, un moment fundamental al nașterii Statului Român, expresie politică a unei societăţi în căutarea unităţii şi modernităţii.
Prin construcţia instituţională care i-a succedat, Unirea Principatelor consolidează, la un deceniu după revoluţiile de la 1848, cursul ţărilor române spre valorile şi filozofia politică occidentale.
Să ne amintim că prin Convenţia de la Paris din 1858 se stabilea pentru Principatele Române aşezarea statului pe principiile separaţiei puterilor, ale responsabilităţii ministeriale, precum şi constituirea unei unice curţi judecătoreşti şi de casaţie, formată din judecători inamovibili, cu sediul la Focşani.
„Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare!” – așa îl îndemna Mihail Kogălniceanu pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Este un îndemn care și-a păstrat vie semnificația.
Astăzi, când destinul nostru european se fundamentează pe domnia statului de drept și pe egalitatea în fața legii, progresul României este indisolubil legat de existența unei legislații coerente și stabile, capabile să sancționeze abuzurile și necinstea.
Acesta este și mesajul pe care l-au transmis la unison sutele de mii de români care au manifestat și în 2017, și la începutul lui 2018 pentru o țară stabilă și prosperă, pentru o justiție independentă și eficientă.
Preafericirea Voastră,
Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor,
Marile evenimente istorice se explică şi prin contextul geopolitic în care s-au petrecut.
Unirea Principatelor s-a înscris în marile procese politice europene, alături de toate celelalte realizări majore ale României moderne, precum Marea Unire, regăsirea cursului democratic şi apartenenţa la spaţiul comunitar european şi nord-atlantic.
Însă, atât în 1859, cât şi în 1918, hotărâtoare a fost conştiinţa unităţii naţionale, împletită cu acţiunea vizionară a elitelor. Mesajul peste timp al actului Unirii Principatelor, ca şi al Marii Uniri, se regăseşte în spiritul, în energia și în determinarea socială de a ne urma destinul european.
În aceste două momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, românii au avut în frunte conducători destoinici.
Când au existat oameni de stat responsabili, iar aspirațiile tuturor românilor s-au concretizat într-un proiect comun, atunci România a fost un stat puternic. Când prevalează ambițiile personale ale diferiților lideri sau grupuri în detrimentul interesului național, atunci țara stagnează sau face pași înapoi.
Evenimentele din ultimele zile dovedesc din nou că aceste lecții ale istoriei rămân valabile și astăzi. La fel ca acum un secol, spiritul națiunii este viu.
Manifestațiile pașnice și democratice arată o față frumoasă a României de astăzi: o societate care știe ce vrea, care nu abdică de la principiile fondatoare ale României moderne.
Guvernanții au datoria de a fi mai atenți la cerințele cetățenilor, mai preocupați față de consecințele pe termen lung ale deciziilor luate, mai deschiși dialogului.
Avem nevoie de un stat care să fie pe măsura societății, pentru că românii vor o guvernare decentă și eficientă.
Preafericirea Voastră,
Domnule Preşedinte,
Onorat auditoriu,
Să nu uităm că sărbătoarea de astăzi reprezintă, înainte de toate, un îndemn la unitate și coeziune socială.
Unitatea naţională a depăşit sensul istoric avut în 1859 şi 1918. Conţinutul acestei sintagme s-a îmbogăţit, în România contemporană, prin valori democratice şi civism.
Societatea noastră îşi potenţează astăzi unitatea şi își întărește coeziunea prin valorificarea diversităţii sale etnice, culturale şi religioase.
Plecând de la aceste trăsături și valori, în anul Centenarului, națiunea noastră așteaptă ca țara să fie condusă de politicieni conștienți de importanța misiunii lor.
Din locul consfințirii Unirii Principatelor, în numele Statului care s-a născut acum 159 de ani și s-a desăvârșit la 1 decembrie 1918, vă chem să facem din România un stat cât mai puternic, în care drepturile și libertățile sunt respectate, iar democrația este literă de lege!
Vorba imnului aniversării de astăzi, să arătăm că România are o soartă demnă în lume!
La mulți ani!”
Pe modelul de la 1859, ma intreb si eu asa : oare daca in Tonga ar fi ales ca presedinte (sau ma rog, ce au aia acolo, sef de trib, „ausvaizăr” sau țuțăr-sef) Iohannis, asta nu ar insemna ca Tonga se uneste cu Romania ? Si atunci, n-ar trebui sa paraseasca Cotroceniul pentru supusii din Tonga ? (care, e adevarat, e putin mai departe de Sibiu decit orasul Bucale …)
@lili : esti Macovei Monica deghizata. Faci valuri aiurea. Ce „dezbate” Parlamentul European stii bine ca ramâne la stadiul de vorbit discutii. Mai si vezi-ti de treaba.
Pe acest individ nu-l impresioneaza nimic! D-aia nu mai poate el de sarbatoarea Unirii! Important e sa-si verse naduful pe adversarii politici, nu importa in ce context. Se adreseaza auditoriului de la inaltimea fizica, ca un grof pe mosia lui, nu a functiei, care-i creeaza si obligatii, nu numai prerogative.
Si UE urmareste „evolutiile” din Romania:
„Comisia Europeana discuta Azi, Miercuri, „ultimele evolutii din Romania”.
O dezbatere despre Justitia din Romania, programata si in Parlamentul European, pe 7 februarie
CE urmeaza sa ia in discutie, in sedinta de miercuri, „ultimele evolutii privind situatia din Romania”, potrivit agendei oficiale.
Modificarea legilor justitiei si situatia din Romania vor reprezenta si tema unei dezbateri in Parlamentul European, care va avea loc pe 7 februarie.
O discutie despre „ultimele evolutii din Romania” figureaza pe agenda de miercuri, 24 ianuarie, a CE: „Derniers developpements sur la situation en Roumanie. Communication orale de M. TIMMERMANS”.
De asemenea, Grupul europarlamentar al Verzilor/Aliantei Libere Europene a propus ca in sesiunea plenara a PE din luna februarie sa aiba loc o dezbatere privind legile justitiei din Romania.
Ska Keller, co-presedinte al grupului europarlamentar al Verzilor, a declarat pentru HotNews.ro ca „statul de drept in Romania este in pericol, iar guvernul nu asculta cu atentie societatea civila”.
Dezbaterea urmeaza sa aiba loc pe 7 februarie. Decizia a fost luata joia trecuta, in conferinta presedintilor grupurilor din Parlamentul European.
„UE nu permite nicio bresa in sistemul de justitie din nicio tara membra, fiindca ar fi un risc major pentru intreaga Uniune. Nu poti sa te transformi intr-un stat mafiot si sa ramai membru al UE, asta trebuie sa inteleaga grupurile de interese din PSD si ALDE!”, declara saptamana trecuta pentru Hotnews.ro Siegfried Muresan, europarlamentar si purtatorul de cuvant al PPE..
Surse din PSD spun ca Vasilica Dancila, Dragnea si Tariceanu vor participa pe 7 februarie la dezbaterea din PE, ca sa-i invete minte „sa se uite in gradina proprie”, cum s-a exprimat Tariceanu Duminica seara la Antena 3!
Cotidianul, va rog sa dati postarea!
Te crezi jurnalista clandestina care posteaza articole aiurea prin comentarii?
Cotidianul, va rog sa dati postarea!