Iohannis și „războiul irațional lansat de Rusia“

Președintele Klaus Iohannis vede jumătatea plină a paharului în războiul din Ucraina și consideră că din această criză „comunitatea euroatlantică iese mai (…)“

De (R.C.)
Iohannis și „războiul irațional lansat de Rusia“

Președintele Klaus Iohannis vede jumătatea plină a paharului în războiul din Ucraina și consideră că din această criză „comunitatea euroatlantică iese mai (…)“

„Războiul irațional lansat de Rusia la 24 februarie constituie nu doar o agresiune împotriva Ucrainei, dar și un asalt frontal la adresa valorilor și principiilor fundamentale care susțin arhitectura de securitate euroatlantică. Ne confruntăm cu o provocare istorică la adresa forței noastre colective, a hotărârii și a valorilor democratice“. Acestea sunt câteva dintre cuvintele rostite de președintele Klaus Iohannis în cadrul Reuniunii Liderilor de la München (Munich Leaders Meeting), organizate la Muzeul Național de Artă al României.

In discursul său, politicianul român a mai afirmat:

La nouă luni de la începerea conflictului din Ucraina, unele concluzii au devenit evidente. Două consecințe distincte au devenit foarte clare. Prima este că parteneriatul nostru transatlantic a devenit mai puternic în urma acestei crize. A doua evidențiază faptul că regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euroatlantică și stabilitatea globală.

Într-adevăr, unitatea noastră transatlantică a constituit o surpriză strategică pentru Rusia. Comunitatea euroatlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai hotărâți să protejăm valorile noastre de bază: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni să își aleagă prietenii și aliații.

Unitate înseamnă și solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, de o manieră coordonată. Toți partenerii trebuie să continue să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atât timp cât va fi necesar. România, ca stat membru NATO și UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, s-a aflat de la început în prima linie a răspunsului la această criză multi-dimensională provocată de agresiunea Rusiei: prin gestionarea a peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România; prin asigurarea livrării asistenței umanitare substanțiale din România și din alte state; prin facilitarea tranzitului grânelor și a altor produse agricole din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România.

Aceste eforturi de sprijin trebuie să continue să figureze cu prioritate pe agenda transatlantică.

Doamnelor și domnilor,

Doresc să abordez cea de-a doua lecție învățată.

Summitul istoric al NATO de la Madrid a marcat un punct de cotitură pentru o postură mai puternică și mai coerentă de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO. Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca regiune de importanță strategică pentru Alianță, ceea ce noi în România am susținut de mult timp.

Un răspuns adecvat la amenințările cu care noi toți ne confruntăm trebuie să pornească de la obiectivul creșterii rezilienței Aliaților, a statelor membre UE, dar și a partenerilor noștri vulnerabili, în special a celor din regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formatele de cooperare regională precum București 9 și Inițiativa celor Trei Mări contribuie substanțial la acest obiectiv.

Folosesc această oportunitate pentru a-mi exprima recunoștința față de Aliații și prietenii noștri care au demonstrat unitate și solidaritate prin asigurarea celei mai consistente prezențe militare aliate, de până acum, în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic.

Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spațiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei și de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională și stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina. Mai mult, state precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile în fața consecințelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste state se pot susține singure și devin capabile să combată provocările hibride.

Ca parte a deciziilor curajoase de sprijin pentru partenerii noștri, Ucrainei și Republicii Moldova le-a fost acordat statutul de state candidate pentru aderarea la UE, în timp ce Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva europeană. România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai mari susținători ai apropierii dintre UE și aceste țări.

De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova am lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova, alături de Germania și Franța, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a sprijini procesul de reformă necesar aderării la Uniunea Europeană. În același timp, România furnizează între 80% și 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova.

Un ultim punct – trebuie să luăm în considerare beneficiile cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre“.

 

 

Distribuie articolul pe:

11 comentarii

  1. Uimitor!
    „Provocarea” NATO vine de la trimiterea armamentului intr-o tara fosta sovietica .(!?!)
    Foarte grav pentru „democratie”, iar NATO este aliata cu aceasta!
    Mai mult, este amenintata insasi existenta NATO, prin agresiune indirecta )), astfel
    NATO si aliatii (de cacao), vor sa pedepseasca Rusia pentru agresiunea grava la ordinea „internationala” si democratia „liberei circulatii de intimidare” a armatei americane (nave, avioane, rachete) langa granitele ultimelor tari care nu sunt colonii si care pot fi pedepsite indirect prin sanctiuni.
    Mai sa fie! Chiar asa?
    Ei bine, daca nu spunea inteligentul nostru presedinte toate astea, chiar nu intelegeam ce se intampla 😀

  2. johansky cind spune ca razboiul lui putin este irational ne convinge ca e un adevarat lider al unui popor cu 44 la suta analfabetism functional …el facind parte din acrasta minoritate…poate crede presedintele johansky ca lui putin i-a fost furata o jucarie si s-a suparat ….de aia a pornit razboiul si nato a cam ramas fara arme si munitie pt ucraina …

  3. Rachetele cazute in Polonia erau rusesti..NU exista ,,scut,, american contra rachetelor in Polonia sau Romania.

  4. Numai daca le priviti mutrele la astia din fotografie ,va puteti da imediat seama cit valoreaza ,zero barat ,poti sa tragi apa dupa ei ca miros si urit !

  5. Am remarcat ranjetul de satisfactie cretina al bivolului de la Trei Coceni si mi-am adus aminte de broasca lui Arghezi. Oare cand o plezni?

  6. Pai daca era vorba de „Liderii (zexe !) de la München” de ce n-au stat dracu’ acolo, in Jarmania ? Intruniti in Romania, le mai dam de mincare si la toti fomistii astia … asa macar, in subsolul vreunei berarii din München, putea sa vorbeasca „multimilor” despre Sein Kampf ! Ein Reich, ein Volk, ein Fraier !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.