Iranul pune trei condiții pentru pace, amenință cu „un război decisiv”

Iranul a transmis Washingtonului condițiile pentru încheierea războiului cu Statele Unite, a declarat, pentru Al Jazeera, șeful Consiliului de Securitate de la Teheran. „Condițiile noastre sunt încetarea războiului pe toate fronturile, deblocarea fondurilor noastre înghețate și încetarea blocadei navale”, a declarat Mohsen Rezaei, care a preluat funcția de secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului în urmă cu aproximativ o lună. „Este în interesul Washingtonului să accepte aceste condiții. Amenințările lui Trump nu vor obține niciun rezultat. Suntem pregătiți pentru un război decisiv”.

Teheranul amenință cu un răspuns dur și „un război decisiv”

Rezaei a afirmat că Iranul a testat recent, în apropierea unei nave sau a unui portavion american, o rachetă antinavă cu focoase multiple. El a avertizat că un eventual răspuns iranian va fi dur și va viza bazele și interesele americane din regiune. „În termeni practici, războiul este încă în desfășurare”, a spus Rezaei.

„Iranul s-a convins de necesitatea de a-și schimba strategia față de Washington în urma retragerii SUA din memorandumul de înțelegere”, a explicat Rezaei, cu referire la acordul pe doua luni semnat de SUA și Iran la jumătatea lunii iunie, expirat în urmă cu o lună.

Strategia Iranului: deschidere către negocieri și pregătiri de război

Al Jazeera a descris declarațiile lui Rezaei drept parte a mesajului „cu două fețe” transmis de Iran pe durata conflictului: deschidere către diplomație, dar și pregătiri pentru război. Potrivit lui Asadi, negocierile mediate de Qatar și Pakistan sunt în desfășurare, oferind „un semnal pozitiv, deși firav” privind reluarea dialogului. David Des Roches, fost director pentru afacerile Peninsulei Arabice în cadrul Pentagonului, a declarat pentru Al Jazeera că Washingtonul este puțin probabil să considere condițiile drept o deschidere serioasă. „La prima vedere, probabil că nu sunt serioase; ar fi privite drept o capitulare”, a spus Roches.

Libanul și Hezbollah, unul dintre „fronturile” invocate de Iran

Ca și în cazul acelui memorandum, condițiile puse acum de Iran sunt vagi. Încetarea războiului pe toate frontului implică și operațiunile israeliene in Liban, împotriva Hezbollah. În iunie, Israelul și Libanul au convenit asupra unui cadru prin care Israelul urma să se retragă treptat din sudul Libanului. Acest lucru nu s-a întâmplat. Guvernul israelian insistă pe dezarmarea Hezbollah. Situația este complicata de încheierea mandatului misiunii ONU în sudul Libanului, UNIFIL, care a asigurat securitatea acolo începând din 1978. Israelul este împotriva unei alte asemenea misiuni internaționale. SUA și Israel insistă pe un cadru trilateral cu Libanul, pentru a asigura suveranitatea Libanului în teritoriile sudice. În această săptămână, în marja Adunării Generale ONU, sunt așteptate negocieri intense in acest dosar.

Siria, Yemen și strâmtorile strategice, alte posibile fronturi

În Gaza, planul de pace pus la cale de președintele Donald Trump s-a blocat la o etapa similară – dezarmarea Hamas. Gruparea din Gaza a acceptat doar dezarmarea în etape, cu condiția retragerii trupelor israeliene, ceea ce nu se întâmplă.

Pe lângă fronturile din Iran, Liban și Gaza, Teheranul poate insista că există fronturi și în Siria, unde Israelul a ocupat zone adiacente Înălțimilor Golan și nu intenționează să se retragă. Se adaugă apoi escaladarea conflictului dintre rebelii Houthi din Yemen și Arabia Saudita, cu atacarea conductei Est-Vest din Arabia Saudită, ce permite ocolirea strâmtorii Hormuz, și potențiala blocare a strâmtorii Bab el Mandeb, ceea ce ar agrava criza petrolului. Încetarea războiului pe toate aceste fronturi în condiții puse de Teheran ar reprezenta un recul uriaș pentru SUA și aliații din Orientul Mijlociu.

Iranul lasă deschisă posibilitatea retragerii din Tratatul de neproliferare

Rămâne neclar și ce înseamnă deblocarea fondurilor iraniene. În urma memorandumului semnat în iunie, Iranul a cerut deblocarea a 12 miliarde de dolari, în vreme ce SUA doreau o disponibilizare treptată a profiturilor iraniene de pe urma comerțului cu petrol. Aceste active iraniene se ridică la o valoare mult mai mare, de multe zeci de miliarde de dolari, iar majoritatea se află în China.

Cât despre dosarul nuclear iranian, cel care a dus, oficial, la lansarea atacurilor americane și israeliene ce au deschis războiul, în luna februarie, Rezaei a sugerat recent și posibilitatea retragerii Iranului din Tratatul de neproliferare nucleară:

Iranul respectă o fatwa emisă de fostul lider suprem Ali Khamenei, care interzice dezvoltarea armelor nucleare, și nu a decis încă să se retragă din Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. „Respectăm în continuare fatwa fostului lider suprem și nu ne-am schimbat doctrina nucleară, dar nu știm ce se va întâmpla în viitor. Nu am luat încă o decizie privind retragerea din Tratatul de neproliferare, iar acest lucru depinde de comportamentul Washingtonului”, a declarat Mohsen Rezaei. Potrivit lui Rezaei, însă, acțiunile Statelor Unite și ale Israelului îi permit Iranului să se retragă din tratat.