' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
S-au împlinit 70 de ani de la înființarea Teatrului Evreiesc de Stat, sub această titulatură!
Teatrul Evreiesc din România are o tradiţie de 142 de ani, inaugurată la 19 august 1876, la Iaşi, în vestita grădină de vară Pomul verde, când artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă.
În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere. Un repertoriu bogat, ce cuprinde adaptări scenice după operele marilor reprezentanţi ai literaturii idiş (Şalom Alehem, I.L. Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer, Ephraim Kishon), piese ale unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), ale unor dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament), precum şi ale unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptiste Molière, Gotthold Ephraim Lessing, Henrik Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Dürrenmatt, Arnold Wesker), a oferit largi posibilităţi de afirmare unor actori de seamă. Sevilla Pastor, Beniamin Sadigursky, Dina König, Lia König,Carol Feldman, Mauriciu Sekler, Isac Havis, Samuel Fischler, Mano Rippel, Benno Popliker, Seidy Glück, Sonia Gurman, Eugenia Balaure, Leonie Waldman Eliad, Theodor Danetti au fost nume importante ale Teatrului Evreiesc de Stat, care şi-au ilustrat bogatele resurse interpretative nu numai în dramă şi comedie, ci şi în spectacole muzicale, căci, prin tradiţie, actorul evreu joacă, dansează şi cântă.
La 70 de ani de istorie și activitate ca instituţie de stat, ca singurul ansamblu de acest gen cu existenţă neîntreruptă, Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti are un profil distinct, reprezentativ atât pentru mişcarea teatrală din România, cât şi pentru peisajul contemporan al artei scenice de limbă idiş.
Surse fotografii: Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România (CSIER) și Cartierul Evreiesc
@Moishe : asijderea. Esti conspirat, nu stie nimeni cum te cheama, nu lucrezi la nici o editura, n-ai nici o idee si nimeni nu te pomeneste nici macar în viata, dar’mi’te pretentii la posteritate … Shalom. Si nu ma cheama Rachela, Moishe. @Ioan : las-o mai moale cu „tovarase”, care nu-i nici o insulta. Eu stau în Franta, în care românii sunt foarte rau vazuti. Asa ca si Eugen Ionescu devenise Ionesco, se frantuzise. Evreii, care erau în tarile respective de sute de ani, în Franta se frantuzisera, în Rusia, se rusificasera, la fel germanilor de la Volga, rusificati, si ei, în Germania-Austria se germanizasera. România a fost construita si de evrei. Instruieste-te, documenteaza-te. Popor numeric imens – diaspora i-a-nmultit si unit -, inteligent si cultivat (au, împreuna cu arabii, cultul cartilor). Sedeau, însa, peste tot, în ghetouri (nu-n sensul lui Hitler, ci al unei strazi, în oras, „a evreilor” – du-te la Praga, sa vezi, ori în Germania, la fel, în toate orasele -, în care tipii-si cultivau traditiile, între care muzica, plina de antren. În Franta am aflat ca … sarmalele (cu varza ori în foi de vitza) ori cozonacii au origini … evreiesti. Tipii gatesc bine (la fel arabilor, de altminteri). Si celebrul „foie gras” (ficatul gras, dupa îndoparea ratzelor, lucru, pe care, personal, îl execru, e-o tortura gratuita, în fine), „le foie gras” ar fi de origine evreiasca. Concluzie: europenii n-aveau sa se vâre-ntr-un conflict (arabi-evrei) care nu-i privea. Te porti frumos c-o natie, o descoperi, si-mbogatirea-i reciproca. De Isus Christos, stii c-a fost evreu, si el? conducator al unei rascoale împotriva dominatiei romane, în secolul I al erei noastre?
Totusi primul teatru evreiesc de stat din lume a fost infiintat de guvernul legionar cand ministrul culturii era Radu Gyr si s-a numit Teatrul Baraşeum. Teatrul evreiesc de stat din 1948 era doar continuatorul acestuia
Tovarășe Ioan Popescu și Ileana Rolason…am o intrebare: dacă acești asa-zis evrei…care sunt de fapt khazari…vezi Al treisprezecelea trib…sunt așa de mândri ca fac parte din…asa-zis-ul popor ales…si-au ROMÂNIZAT numele…ce vroiau ei sa ascundă…iar existenta acestora…în spatiul cultural…nu reprezinta pentru România decât o piscatura de țânțar…nu uitam faptele etnicilor lor care au au construit comunismul în Rusia…exportat în estul Europei, inclusiv în România. .. după cel de-al doilea război mondial și care…au ucis peste 30 de milioane de oameni care…au înțeles să lupte împotriva acestui experiment social și economic criminal. In Romania dupa 1945 si pana in 1964 au asasinat elita romaneasca…crezând ca vom pieri cu totii…Mihai Eminescu a stiut cine si ce sunteti….v-a descris in cartile sale…Ceea ce fac acum…evrei khazari-askenazi în asa-zis-ul Israel cu palestinienii dovedește ca nu au înțeles din istorie ca…trebuie sa respecți pentru a fi respectat…se cred buricul pământului..nasol…chinezii…nu au auzit de voi…mai încercați.
Pentru Ioan si pentru Mac: Daca sunt definit tovaraș pentru ca i-am enuntat pe Isac Peltz, pe Iser, Mutzner, Mihail Sebastian, Tristan Tzara, Ilarie Voronca si altii (vezi lista incompleta de mai sus), atunci da, sunt tovaras. Am fost si sunt tovaras cu minunatii artisti de mai sus, artisti plastici sau ai cuvantului doar pentru ca mi-au fost aproape cand i-am citit sau cand le-am admirat operele. In articolul la care am adaugat comentariul meu era vorba de T.E.S., de cultura si arta si nu despre politica. Era vorba de cultura si atat. Si, sa nu uitam ca e important e cine-si da cu parerea cu privire la cultura. Da, nu auzisem inca despre Moses Gaster. Am citit si ma voi mai informa. Omul invata toata viata. Dar sa spui despre cei cativa citati de mine ca sunt niste mediocritati… e greu de inteles. De exemplu Tristan Tzara a fost unul dintre promotorii miscarii dadaiste, cofondator al ei. Nu mai revin asupra unor nume ca ISER, BRAUNER, MUTZNER, VERMONT, etc. Dar cine semneaza comentariile critice la adresa mea ? Desi mi se reproseaza (?) ca evreii si-au scuns numele adevarate, sincerii si curajosii mei critici din aceasta conversatie se tupileaza sub pseudonime care mai de care mai neadevarate. Halal curaj, grozave opinii.
Pentru Ileana Rollason: Da, aveti dreptate. Dar aici am enutat cateva nume, nu am incercat sa fac un curs de educare a nimanui. Cand le convine se mandresc cu Dinu Lipatii si uita de Clara Haskil, buna lui prietena din ELvetia; ne convine cand marele Menuhim il amintea in interviurile lui pe Enescu. Ne mandrim cu avangarda din pictura romaneasca dar nu le convine unora ca Marcel Iancu sau Victor Brauner au fost printre corifei. De ce se comporta asa? Habar n-am si nici nu vreau sa stiu. Ma opresc aici si nu mai raspund unor oameni inversunati de o umbra de antisemitism.
@Costi: da. Ana Pauker era o intelectuala. A si lucrat, laudabil, în edituri. Daca vrei s-o faci pe grozavul, primul gest ar fi s-o si citesti. Vulgarizarile te vulgarizeaza chiar pe tine. Si mai ispraveste si cu xenofobia, rusofobia si antisemitismul, ca-s dovezi de semidoctism. Si faptul ca scrii ” ati uitato”, în loc de „ati uitat-o” e grav, habar n-ai de limba româna. Mahalaua ajunsa-n centru si perorând.
@Ioan Popescu : am gasit si alte nume, între care, Clara Haskil, celebra pianista, prietena si colaboratoare, între altii, a lui Dinu Lipatti. Dobrogeanu-Gherea. Nicolae Cajal, medic. Alexandru Graur. Cu emisiuni zilnice, la radio, despre gramatica româna. Solomon Marcus, matematician. Lazăr Șăineanu, lingvist si folclorist. Cine n-a auzit de dictionarele Șăineanu? Iosif Iser, pictor. Constantin Rosenthal, pictor, secolul al XIX lea („România revolutionara”), Nicolae Vermont, pictor (secolul al XIX lea)… Lauren Bacall, da, Lauren Bacall, sotia lui Bogart, Humphrey Bogart, actrita, si românca de origine. Lucian Bratu. Edward G. Robinson, actor interbelic (roluri de gangster), la Hollywood. Tot evreu român. Radu Lupu, celebrul pianist. Silvia Marcovici, celebra violonista. Ion Marin, dirijor al corului de copii Radio. Si nu-n ultimul rând, Olga Bancic.
Shalom Rashelo! Credeam ca te-ai intalnit cu Ana Pauker, dar n-avem noi norocul asta.
Domnule Popescu ati uitato pe Ana Pauker.
La multi ani Elan Schwartemberg, la multi ani Tal Sielberstein, la multi ani MRU, la multi ani ca tot sunteti prea multi!
Nu-i uitati pe cei aflati in fruntea tuturor institutiilor statului dupa ’44…
Conform recensământului, în România există în jur 3500 de evrei.
Pentru ei e ţinut în viaţă acest teatru ”de stat”?!
Există alte minorităţi mult mai numeroase care n-au teatru: ucraineni, cehi, slovaci, lipoveni, turci…
Apropo: câte mari personalităţi literare şi artistice au dat evreii României, din secolul 19 şi până acum, ca să merite un asemenea tratament de favoare?
iata doar lista celor interzisi in timpul legionarillor. Ati auzit de ei, domnule Mac?
Felix Aderca (Zelicu Froim Adercu)
Maria Banuș (Maria Edel Bănuș)
Ion Călugăru (Ștrul-Leiba Croitoru)
Sergiu Dan (Isidor Rotman)
A. Dominic (Avram Reichman)
Emil Dorian (Isidor Lustig)
Benjamin Fundoianu – Fondane (Benjamin Wecsler) (devenit cetățean francez în 1938[5])
Enric Furtună (Heinrich Pechelman)
I. Peltz (Isac Nathan Peltz)
Ion Pribeagu (Isac Lazarovici)
Isaiia Răcăciuni (Isaia Beniamin Nacht)
Mihail Sebastian (Iosef Mendel Hechter)
Tristan Tzara (Samuel Rosenstock)
Urmuz (Avram Leiba Esra-Zissu)
Adrian Verea (Adolf Wechsler)
Ilarie Voronca (Eduard Isidor Marcus)
Citeste-le cu atentie numele caci fac parte din Panteonul marilor artisti romani, unii dintre ei creatori de curente europene.
Ca sa nu va incarc memoria aduag si cativa artisti plastici:
– Samuel Mutzner
– Arthur Segal
– Iosif ISER
– M.H. Maxy
– Marcel Iancu
– Victor Brauner
– MArgareta Sterian, si altii
Mai cautati si veti mai gasi. Va asigur ca nu sunt evreu. Mie doar mi-a placut ce am citit sau ce am vazut, fara sa ma gandesc din ce minoritate face parte respectivul. Ani de zile n-am stiut ca Mihail Sebastia ar fi fost evreu. Ei, si ? Mi-au placut mult Jocul de-a vacanta, Ultima ora, Steaua fara nume sau Orasul cu salcami. Au fost evrei buni si romani buni. Cinste lor.
Pentru Popescu: toate numele citate sunt ale unor mediocrităţi. Aportul lor la cultura românească e zero. Singurul nume care merita menţionat e Moses Gaster. Probabil nu ştii nimic de el…