
Mircea Diaconu, „La noi, când vine iarna”
Ieri, la Librăria „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti, actorul Mircea Diaconu a citit fragmente din „La noi, cînd vine iarna”, primul său roman, apărut de curând în colecţia „Fiction Ltd.”a Editurii „Polirom”, în ediţie revăzută. Lectura a fost urmată de un dialog cu cititorii moderat de criticul literar şi de teatru Silvia Dumitrache.
Văzută prin ochii unui copil, viaţa pare mai frumoasă. Iar dacă puştiul care locuieşte într-un sat din perioada obsedantului deceniu devine naratorul-personaj al unui roman, tragismul epocii este anulat de situaţiile comice create de naivitatea perspectivei acestuia.
Fiorul primei iubiri pentru o fetiţă din vecini înfloreşte între castele imaginare şi aventuri în natură, locul în care trăieşte este un colţ de paradis, iar lucruri mărunte, precum o pijama nouă, pantalonii largi „de oameni mari” sau bomboanele fondante, sunt cele mai mari bucurii ale vieţii.
Totul se schimbă însă când tatălui i se înscenează o infracţiune, iar băieţelul, fratele mai mare şi mama lor devin persoane indezirabile. Ceea ce nu-l împiedică pe protagonist să dea dovadă de un curaj şi un spirit de sacrificiu care ar face cinste şi unui adult.
Un roman cu unchi şi mătuşi, cu bunici şi vecini – unii îngeri protectori, alţii demoni cu chip uman –, în care un suflet inocent ne arată că binele din oameni poate învinge şi în cele mai întunecate vremuri.
Mircea Diaconu (n. 24 decembrie 1949) este actor, politician, scriitor şi profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale“ din Bucureşti. A fost directorul Teatrului „Nottara“ până în 2011. A jucat atât în piese de teatru pe scenele naţionale, cât şi în producţii cinematografice celebre, precum „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Buletin de Bucureşti”, „Asfalt Tango”, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, „Legături bolnăvicioase” sau „Filantropica”.
A mai publicat: „Şugubina” (1977), „Scaunul de pânză al actorului” (1985) şi „În Bucureştii de odinioară cu Mircea Diaconu” (1998). În pregătire, de acelaşi autor: „Şugubina”, ediţie revăzută.
Mircea Diaconu îşi va mai întâlni cititorii din Brăila (vineri, 21 februarie, la ora 17.00, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”), pe cei din Braşov (vineri, 7 martie, la ora 18.00, la Librăria „Şt.O. Iosif”), şi pe cei din Iaşi (joi, 20 martie, la ora 18.00, la Librarium Palas).
Despre desen, pictură şi viaţă cu Anamaria Smigelschi sau O posibilă „carte a anului 2013”: „Gustul, mirosul şi amintirea”
Anamaria Smigelschi
Reputată graficiană şi pictoriţă, cu o prodigioasă carieră de peste o jumătate de secol, Anamaria Smigelschi şi-a dezvăluit recent şi talentul literar: mai întîi într-un serial publicat în „Ziarul de duminică”, supliment on-line al „Ziarului financiar”, apoi în volumul „Gustul, mirosul şi amintirea”, apărut la Editura Humanitas”. Anamaria Smigelschi a oferit o remarcabilă scriere memorialistică. Nepoată a pictorului Octavian Smigelschi, soţie a pictorului Ion Gheorghiu, unul dintre marile nume ale artei româneşti postbelice, aparţinând unei familii care a mai dat şi alţi artişti şi arhitecţi cunoscuţi, autoarea recuperează în „Gustul, mirosul şi amintirea”, cu o vervă cuceritoare şi cu un condei uimitor de expresiv, episoade din viaţa sa şi – totodată – din istoria recentă a ţării şi a domeniului creativităţii vizuale. Una dintre cele mai valoroase scrieri memorialistice româneşti şi o posibilă „Carte a anului 2013”.
Invitată la „Cafeneaua critică”, joi 20 februarie, la ora 19.00, Anamaria Smigelschi va vorbi despre viaţa şi arta sa.
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
„Cafeneaua critică” este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Reluată în noiembrie 2008, „Cafeneaua critică” a aniversat 100 de ediţii ale seriei a doua în luna mai 2013. Întâlnirile au loc joia seara la Club A.
Printre invitaţii „stagiunii” 2013-2014 a „Cafenelei critice” s-au numărat Daniel Barbu, ministrul Culturii şi Patrimoniului naţional; Cătălin Burcea, Magda Cârneci, Ruxandra Demetrescu, Vladimir Epstein, Mircea Florian, Teodor Graur, Adrian Guţă, Sorin Ilfoveanu, Aurora Kiraly, Iosif Kiraly, Petru Lucaci, Romelo Pervolovici, Marilena Preda-Sînc, Simona Tănăsescu (In memoriam Mihai Ooroveanu; Elena Zaharia-Filipaş; Alice Georgescu, Tamara Susoi, Maria Zărnescu, Marinela Ţepuş, Andreia Bârsan; Sandra Pralong, Denise Mihalache, Paulin Frank Nucea, Jean Michel, Iosif Klein Medeşan ş.a..
„Universul unui mare artist : Marcel Chirnoagă”
Marcel Chirnoagă
Cu ocazia vernisării „Expoziţiei de Gravură şi Desen Marcel Chirnoagă”, astăzi, la ora 18.30, în Foaierul Sălii „Media” a „Teatrului Naţional Bucureşti”, va fi lansat volumul „Universul unui mare artist: Marcel Chirnoagă”, semnat de Monica Cerchez-Chirnoagă şi publicat recent la Editura „Semne”.
Cartea cuprinde amintirile artistului, ale soţiei sale, Monica, şi ale altor contemporani, o parte din corespondenţa sa personală, fotografii de arhivă, precum şi o culegere din articolele lui Marcel Chirnoagă despre artă, politică şi societate.
49 de lucrări în diverse tehnici ale gravurii (aquaforte, aquatinta, gravură cu sudură şi fotolitografie) şi de desene în tuş, din diferite perioade ale vieţii artistului, sunt expuse în foaierul Sălii „Media” (Galeria de Artă a TNB).
Două desene în tuş, de mari dimensiuni, sunt expuse la „Sala Studio”, în foaierul de la intrare.
Dublul eveniment se înscrie în programul „TNB-Parateatral –Arte vizuale”.
Trialoguri la ARCUB. Plăcerea taifasului cultural
Trialoguri la ARCUB
Începând din 27 februarie, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti dă startul unei noi serii de evenimente.
„Trialoguri la ARCUB” reprezintă o nouă provocare urbană, adresată tuturor bucureştenilor dornici de a savura un moment special alături de personalităţi marcante din peisajul cultural românesc. Astfel, de două ori pe lună, întotdeauna într-o zi de joi, de la ora 20.00, teme diverse din prezentul nostru cultural vor fi abordate din zeci de perspective.
Prima ediţie a „Trialogurilor” va avea loc joi, 27 februarie, începând cu ora 20.00. Invitatul special al serii este Mircea Cărtărescu, cel mai tradus scriitor român contemporan, multipremiat şi, în ultimii ani, unul dintre favoriţii la câştigarea „Premiului Nobel pentru literatură”, potrivit caselor de pariuri internaţionale.
Criticul literar şi scriitorul Marius Chivu, în calitate de moderator, îl va însoţi pe Mircea Cărtărescu într-o incursiune în cele mai cunoscute scrieri ale acestuia, din cadrul căreia nu vor lipsi cuvinte-cheie precum: dragoste, nostalgie, Levant, Beatles, fluture, mustaţă şi blugi. Atmosfera intimă a discuţiilor va fi completată de acordurile percuţionistului Zoli Toth, a cărui muzică va putea fi savurată la o ceaşcă de ceai.
„Trialoguri la ARCUB” este un eveniment care va reintroduce în agenda comunităţii obiceiul conversaţiilor culturale, pe un ton relaxat şi prietenos. Întâlnirile vor avea loc la „Ceainăria ARCUB”, unde se va vorbi despre tot ce leagă cotidianul de latura noastră artistică, despre educaţie şi noi curente, despre experienţe şi provocări.
„Odiseea bravului soldat Alexa”
Claude Karnoouh
„Odiseea bravului soldatului Alexa. O cronică rimată a Primului Război Mondial”, volumul antropologului şi sociologului francez Claude Karnoouh, publicat la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, va fi lansat miercuri, 26 februarie, la ora 15.00, la sediul muzeului.
Vor voi despre carte Silviu Angelescu, Sorin Antohi, Adrian Cioroianu, Călin Cotoi şi Claude Karnoouh.
Amfitrion: Lucian Chişu.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.