Literatura română, reprezentată consistent la Livre Paris 2016

Avangarda, aventura traducerii, exilul, corespondenţele culturale româno-franceze au fost teme recurente ale întâlnirilor derulate într-un ritm susţinut la Salonul de Carte din Capitala Franţei (redenumit din acest an Livre Paris), desfăşurat în perioada 17–20 martie 2016.

De la Eminescu, a cărui publicare în franceză, într-o nouă traducere semnată de Jean-Louis Courriol, a fost considerată de editorul Jerome Carassou (Editions Non-Lieu) drept „un imperativ“, până la Răzvan Rădulescu, al cărui roman, Teodosie cel Mic, tradus de Philippe Loubière, a fost descris de editoarea Laure Leroy (Éditions Zulma) drept o combinaţie de Tim Burton şi Machiavelli, prezentările de carte au acoperit, cuprinzător şi elocvent, un secol şi jumătate de literatură română.

Le rendez-vous litteraire parisien

Norman Manea a fost protagonistul a două dezbateri focalizate asupra relaţiei dintre exil şi creaţie. Alături de publicistul Antoine Spire, jurnalista Cristina Hermeziu şi traducătorul Nicolas Cavaillès, scriitorul a vorbit, la întâlnirea găzduită de Salle Connexion din cadrul Salonului, despre volumul Les tiroirs de l’exil. Dialogue avec Leon Volovici, apărut în 2015 la Editions Le Bord de l’eau. A doua zi, la standul României, Norman Manea a evocat cele două exiluri trăite şi impactul lor asupra devenirii sale artistice – deportarea în Transnistria, la vârsta de cinci ani, şi părăsirea României, la 50 de ani, un exil „nedorit, dar asumat (…), tragic, dar şi, ca orice tragedie, cu un element burlesc“. Autor menţionat frecvent drept candidat important la Premiul Nobel pentru Literatura, Norman Manea a mai vorbit despre dragostea sa pentru limba română, „cel mai frumos cadou pe care mi l-a făcut existenţa“, şi despre viaţa de scriitor la New York, „capitala dada a exilaţilor lumii“.

Radu Boroianu, preşedinte ICR, a semnat un parteneriat cu Centre National du Livre

Paul Goma, altă personalitate marcantă a diasporei româneşti, a fost omagiat, în prima seară a Salonului, în cadrul unei întâlniri pe marginea cărţii Destinul unui disident de Mariana Şipos, apreciată de preşedintele ICR, Radu Boroianu, drept „o carte excepţională despre un om complet al epocii sale“.

Animaţia a atins cote maxime, la standul României, unde a avut loc performance-ul L’armoire de textes, prilejuit de apariţia cărţii omonime la Editura Transignum, care a împletit textele poetei Helene Cixous şi coregrafia semnată de Isabelle Maurel, un eveniment care a evidenţiat, după spusele creatoarei şi editoarei Wanda Mihuleac, „mizele poetice şi politice ale vestimentaţiei“. Un alt moment dinamic din cadrul programului românesc a fost prezentarea cărţii-obiect „non-liniare şi non-euclidiene“ dedicate aniversărilor Dada şi Brâncuşi de artistul Cristian Todié, un proiect sprijinit de BRD-Société Générale.

Artistul vizual Wanda Mihuleac

Abordările academice nu au lipsit din programul României de la Livre Paris: Histoire de la Transylvanie, apărută la Editions Rafael de Surtis, tratează, potrivit prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop, coordonator al lucrării alături de prof.univ.dr. Ioan Bolovan, un spaţiu şi o istorie cât se poate de relevante pentru evoluţiile actuale din Europa. Apariţia în Franţa a lucrării Cioran, une mythologie de l’inachevé (Editions Le Soupirail, 2016), semnată de acad. Eugen Simion, reprezintă, în opinia traducătorului ei, scriitorul Virgil Tănase, un excelent „demers de diplomaţie culturală“.

Pentru Lucian Raicu (ale cărui Cent lettres de Paris, Editions L’Harmattan, şi 111 scrisori din Paris, Editura ICR, au fost lansate la Livre Paris 2016), critica a fost, potrivit moderatorului Petre Răileanu, „un mod de viaţă, aşa cum poezia e un mod de viaţă pentru unii poeţi“.

Programul românesc a cuprins dezbateri şi numeroase lansări de carte, cu invitaţi francezi şi români de prestigiu.

Un roman apreciat de critica literară franceză

O dezbatere cu tema „Et si au commencement était le verbe Traduire?”, organizată în parteneriat cuAsociaţia pentru promovarea traducerii literare şi Colegiul internaţional al traducatorilor literari (Arles, Franţa), moderată de Bogdan Ghiu, i-a reunit pe Sophie Benech (traducătoare), Laure Hinkel (traducătoare), Dieter Hornig (traductolog, profesor la Université Paris VIII), Santiago Artozqui(traducător, preşedinte ATLAS – Association pour la promotion de la traduction littéraire),Jörn Cambreleng(director, Collège international des traducteurs littéraires) şi Florica Courriol (traducător). Cu prilejul Zilei internaţionale a poeziei, celebrată pe 21 martie, duminică seara a avut loc o dezbatere pornind de la întrebarea-afirmaţie a lui Saint John Perse „Et c’est assez, pour le poète, d’être la mauvaise conscience de son tempsˮ, eveniment la care au participat Horia Bădescu, Octavian Soviany, Maria Pilchin, Egyed Emese şi Dinu Flămând.

România s-a axat pe mişcarea Dada

Au fost lansate cărţi de autori români publicate în ultimul an în Franţa prin programele de traducere derulate de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR (Adam et Eve de Liviu Rebreanu; Éditions Cambourakis, Le Marchand de premières phrases de Matei Vişniec, Éditions Acte Sud, traducătoare: Laure Hinkel; Teodosie le Petitde Răzvan Rădulescu, Éditions Zulma, traducător: Philippe Loubière; Contes. Souvenirs d’enfance. Histoires de Ion Creangă, Editions L’Harmattan, traducătoare: Dominique Ilea; Cioran, une mythologie de l’inachevé de Eugen Simion, Éditions Le Supirail, traducător: Virgil Tănase; La ventolière en plastique de Marius Chivu, Editions MEO, traducătoare: Fanny Chartres), dar şi traduceri apărute în afara programelor ICR (Histoire de la Transylvanie de Ioan Aurel Pop şi Ioan Bolovan, La Roulette Russe de Horia Bădescu ş.a.).

Un numeros public a invadat Livre Paris

Aflat la cea de a 36-a ediţie, Salon du Livre este un târg dedicat profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din lume, deschis totodată publicului larg. Cu 45 de expozanţi internaţionali, 200.000 de vizitatori estimaţi, 3.000 de autori prezenţi pentru întâlniri cu publicul, Salonul s-a bucurat de o maximă vizibilitate în media franceze.

Potrivit reprezentanţilor librăriei partenere, Libris Braşov, cele mai solicitate cărţi au fost: Norman Manea, Les tiroirs de l’exil,Dialogue avec Leon Volovici (Éditions Le Bord de l’eau) şi Matei Visniec, Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele/ Le bonhomme de neige qui voulait rencontrer le soleil (Editura Arthur, ediţie bilingvă).

De asemenea, vineri, 18 martie 2016, Radu Boroianu, preşedintele ICR, şi Vincent Monadé, preşedintele CNL (Centrul Naţional al Cărţii) din Franţa, au semnat, la Salonul de Carte de la Paris, un acord de parteneriatîntre Institutul Cultural Român şi Centre National du Livre.

Salonul cărţii de la Paris

Acordul, încheiat pentru o perioadă de trei ani, vizează consolidarea cooperării franco-române în domeniul editorial şi, în particular, al traducerilor, printr-o colaborare extinsă între Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR şi Centre National du Livre, instituţia omoloagă din Franţa. Cele două instituţii vor coorganiza un seminar destinat traducătorilor, urmat de sejururi de lucru în Franţa pentru traducătorii selectaţi şi publicarea, cu sprijinul CNL, a traducerilor realizate în decursul proiectului. Părţile semnatare se angajează să stimuleze, prin proiectele susţinute, schimburile economice şi culturale în sectorul cărţii şi în sfera lecturii, facilitând legaturile dintre profesioniştii din domeniu (autori, traducători, editori, distribuitori, librari şi bibliotecari) din cele două ţari.

Ţara invitată de onoare la ediţia 2016 a fost Coreea de Sud.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.