(VIDEO) Șah la Iohannis. Adio delegări la vârful Parchetelor!

Schimbări majore vizând marile Parchete, decise în ședința de Guvern de marți

Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat marți,  după ședința de Guvern, adoptarea a două ordonanțe de urgență. Prima dintre ordonanțe vizează procedura de selecție a procurorului din partea României care va face parte din Parchetul European. Ordonanța nu se referă la procurorul șef european, a ținut să menționeze Tudorel Toader.

Selecția este făcută de Ministerul Justiției, care va trimite 3 propuneri, din care va fi selectată una.

„România trebuie să desemneze trei candidați pentru funcția de procuror european. Trebuie ca acești trei candidați sa îi trimitem până pe data de 31 martie. Termenul scurt justifică adoptarea Ordonanței de Urgență. Va fi ales un procuror. La nivelul Ministerului Justiției se va desfasura procedura de selecție, nu la CSM sau in alta parte. Va exista câte un procuror european din partea fiecărui stat membru. Poate participa, candida un procuror, dar și un judecător. Procurorul european poate fi un actual judecător sau procuror”, a spus Toader.

Totodată, Toader a anunțat adoptarea unei ordonanțe pentru modificarea legilor justiției și a unor regulamente privind admiterea la INM, spunând că propuneri de modificare au venit din partea CSM.

Potrivit acestei ordonanțe, funcțiile de conducere de rang înalt pentru procurori nu pot fi delegate. Cei delegați astăzi mai rămân în funcție doar 45 de zile. În astfel de situație se află actualul șef interimar al DNA Călin Nistor, care a fost delegat în această funcție recent pentru 6 luni. Altă noutate din ordonanță: pentru posturile de procurori șefi pot candida și judecători care au fost procurori.

„Mai există o modificare destul de importantă referitoare la funcțiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public, că-i procuror general, adjunct, șef de secție, funcții care potrivit legii în vigoare, înainte de modificare, prevăd pentru aceste funcții un mandat fix cu durată de trei ani, mandat care poate fi reinvestit. Dar reinvestirea nu înseamnă nici prelungire, al doilea mandat se poate ocupa numai în condițiile legii. OUG aduce cu caracter de noutate faptul că aceste funcții nu pot fi delegate. Ele se ocupă numai în condițiile legii.  Azi multe funcții de procuror de rang înalt sunt ocupate prin delegare, ceea ce nu este normal. Avem la finalul ordonanței o normă tranzitorie care spune că cei delegați azi rămân în funcție 45 de zile, dar în 45 de zile ele trebuie ocupate în condițiile legii. Potrivit ordonanței pot candida procurorii care îndeplinesc condițiile legii, dar pot candida și judecători care au fost procurori. Deci cineva cu experiență din Ministerul Public, care are robă de procuror sau a avut cândva robă de procuror. Prima modificare cu privire la potențialii candidați se oferă la posibilitatea ocupării funcțiilor cu rang înalt și de către judecători”, a spus Toader.

În acest sens, a fost operată următoarea modificare, care privește avizul pentru numirea în funcție a procurorilor de rang înalt: avizul pentru numirea procurorilor de rang înalt nu va mai fi dat de Secția pentru procurori a CSM, ci de plenul CSM.

„Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”.

Până în prezent, șefii marilor Parchete erau numiți cu avizul consultativ al Secției de procurori a CSM, nu cu avizul plenului CSM, așa cum va fi de acum încolo.

Odată cu aceste modificări, președintele Klaus Iohannis va fi nevoit să numească șef la DNA, în locul interimarului Călin Nistor, și la Parchetul General, după expirarea mandatului lui Augustin Lazăr, dacă acesta își va termina mandatul de procuror general la termen.

De asemenea, prin OUG adoptată în ședința de marți a Guvernului s-a decis ca procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să fie scos de sub controlul ierarhic al procurorului general.

Secția pentru procurori a CSM și Augustin Lazăr se opun modificărilor

După declarația lui Tudorel Toader, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi (CSM) a transmis, printr-un comunicat de presă, că avizarea procurorilor de rang înalt trebuie să rămână în competența Secției, iar selecţia candidaţilor să fie făcută exclusiv din rândul magistratilor procurori.

„Secţia pentru procurori a luat act de declaraţiile Ministrului Justiţiei privind modificările aduse legilor justiţiei în şedinţa de guvern de astăzi 19.02.2019, prin Ordonanţă de Urgenţă. Facem precizarea că membrii Secţiei au luat la cunoştinţă de conţinutul Ordonanţei de Urgenţă în data de 18.02.2019, când a fost transmisă la Consiliu pentru avizare.
Membrii procurori nu au avut cunoştinţă de vreun demers instituţional, altul decât cel privind amânarea intrării în vigoare a dispoziţiilor privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, şi cu atât mai puţin de conţinutul acestor propuneri despre care se susţine că ar aparţine Consiliului Superior al Magistraturii.
Subliniem că avizarea numirii procurorilor în funcţiile înalte, în acord cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi principiul legal al separării carierelor instituit prin art. 3 din Legea nr. 303/2004, trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, iar selecţia candidaţilor să fie făcută exclusiv din rândul magistratilor procurori.
Atragem atenţia că modificarea dispoziţiilor legale care permiteau delegarea în toate funcţiile pentru care numirea se face de Preşedintele României este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor în contextul în care instituţia delegării este menită a genera tocmai soluţii rapide în situaţii de urgenţă provocate de o vacantare intempestivă a unui post de conducere.
Procedura de numire prevăzută de lege este una de durată, ce presupune parcurgerea mai multor etape şi participarea mai multor autorităţi publice, context în care se poate ajunge la situaţii în care, pe perioade relevante de timp, la conducerea unor structuri importante din Ministerul Public să nu se găsească nicio persoană.
Astfel de situaţii ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza însăşi atribuţiile specifice prevăzute de Constituţia României şi legile organice, anume de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, se arată în comunicatul Secției de procurori a CSM.

La rândul său, procurorul general Augustin Lazăr critică modificările aduse legilor justiției, prin ordonanță de urgență, susținând că acestea pot conduce la apariția unui blocaj instituțional.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), luând în considerare concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului formulate în cauza Baka c. Ungariei (Hotărârea din 27 mai 2014), văzând proiectul ordonanței de urgență transmis Consiliului Superior al Magistraturii, își exprimă îngrijorarea față de blocajul instituțional al Ministerului Public ce ar putea fi generat de recentele modificări ale legilor justiției și de asemenea față de neconstituționalitatea unora dintre prevederi.
Astfel:
● În ceea ce privește modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.
– Urgența și situația extraordinară pentru adoptarea acestei soluții legislative nu sunt justificate în expunerea de motive şi în preambulul ordonanței de urgență, Guvernul neexpunând niciun motiv pentru care, în privința funcțiilor de conducere prev. de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 să deroge de la principiul separării carierelor, consfințit prin modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și 317/2004 în cursul anului 2018, potrivit cărora, gestionarea carierei procurorilor se realizează de către Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Intervenția legislativă dă expresie unei abordări inconsecvente a principiului separării carierelor și, sub acest aspect se observă că soluția legislativă ce ar urma să fie adoptată de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictată în scopul de a răspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementării fiind doar acela de a contracara voința Parlamentului, ca organ legislativ suprem.
În același context, se constată că dispozițiile potrivit cărora pot fi numiți în funcțiile de conducere prev. de art. 54 alin. (1) și judecători care au îndeplinit funcția de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu între judecători și procurori, de vreme ce, procurorii nu pot accede în funcții de conducere din cadrul instanțelor judecătorești și nici chiar în funcții de execuție corespunzătoare instanței la nivelul căreia își desfăşoară activitatea.
Se observă că modificarea adusă art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai conține nicio condiție de vechime minimă pentru numirea în funcțiile de conducere la vârful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare.
Sunt ignorate de asemenea și recomandările Rapoartelor MVC, Comisiei de la Veneția și GRECO.
● Introducerea art. 54 alin. (7 ind.1) din Legea nr. 303/2004 și art. 17 din proiectul ordonanței
Introducerea acestor modificări este justificată în expunerea de motive a proiectului ordonanței de urgență prin: „necesitatea consolidării instituționale a acestor structuri de parchet, dându-se eficiență dispozițiilor legale care să reglementeze mecanismele de numire în aceste funcţii de conducere, cu evitarea situațiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor instituții judiciare generând probleme în ceea ce privește asigurarea unui management de calitate”.
Argumentele constând în lipsa unei conduceri stabile şi a unui management de calitate se plasează exclusiv la nivel de aserțiune, nefiind produsă nicio dovadă factuală în sprijinul acestora.
Arătăm însă, că, aplicarea coroborată a dispozițiilor tranzitorii din art. 17, şi art. 54 alin. 7 ind.1 este susceptibilă să producă efecte previzibile contrare motivelor indicate de inițiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi înlăturat şi, mai mult, acesta va fi accentuat, în condițiile lipsei unor mecanisme care să permită ocuparea acestor funcţii prin numire în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 17 din proiect.
O asemenea situație, va conduce la blocaj instituțional la vârful Ministerului Public şi al structurilor precizate, ceea ce pune în discuție încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia, ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituțională.Este de preferat o conducere „provizorie” decât absența oricărei conduceri, mai ales în sistemele care funcționează pe principiul controlului ierarhic şi al unității de acțiune.

● Introducerea alin. (6) din art. art. 88 ind.1 din Legea nr.304/2004
Potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispoziții se tinde la înlăturarea unor neclarități sau dificultăți legate de funcționarea până în prezent a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Precizarea introdusă nu era necesară, de vreme ce ierarhia funcțiilor rezultă în mod clar din reglementarea acestei structuri (Secțiunea nr. 2 ind.1 din Cap. II- Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 – procuror şef secție, procuror şef adjunct secție, procuror), aspect absolut clar şi valabil în tot sistemul Ministerului Public, acolo unde există secții/direcții.
În plus, ea prezintă potențialul de a crea dificultăți de interpretare şi aplicare a dispozițiilor din Codul de procedură penală; de asemenea, în raport cu unele dintre dispozițiile acestui cod, este redundantă, de pildă, art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală.
Soluția legislativă contravine par. 150 teza finală şi par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curţii Constituționale, ceea ce constituie o încălcare a art. 147 alin. (4) din Constituție.
Prin efectul lor concret, aceste dispoziții înlătură controlul ierarhic pe care îl exercită potrivit legii procurorul general al PÎCCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constituție şi principiului constituțional, al controlului ierarhic, care stă la baza funcționării Ministerului Public.
● Dispozițiile art. 14 pct. 6 care instituie atribuția Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție de a exercita şi retrage căile de atac, coroborate cu disp. art. 88 ind.8 alin. (2) care prevede participarea la soluționarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei este criticabilă pentru următoarele argumente:
– încalcă independența procurorului de ședință, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în condițiile în care procurorii care exercită/retrag calea de atac nu fac parte din aceeași structură (secție/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participă la soluționarea cauzelor;
– lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii menționați creează şi premisele unor disfuncționalități, contrar celor afirmate în expunerea de motive.
Toate aceste modificări pot conduce la apariția unui blocaj instituțional, Ministerul Public putând ajunge în situația de a nu-și exercita corespunzător atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor”, spune procurorul general, într-o postare a Parchetului pe Facebook.

VIDEO declarații Tudorel Toader

https://www.facebook.com/guv.ro/videos/302171420354996/UzpfSTI5MTE3NzUyNDM2MDcwMjoxNTU2MTI0ODI0NTMyNjI2/