Majoritatea refugiaților nu vor să revină în Ucraina

În cel mai optimist scenariu, 47% dintre refugiații ucraineni din Europa s-ar întoarce în țară odată războiul încheiat, în vreme ce scenariul pesimist indică un procent de doar 3%, potrivit unui studiu al Institutului Ifo din Germania.

Studiul, bazat pe sondaje efectuate pe 2.543 de refugiați din 30 de țări europene, a constatat că integritatea teritorială și garanțiile de securitate sunt factorii cei mai importanți pentru decizia de reîntoarcere în Ucraina, depășind factori precum oportunitățile economice și chiar acordul de pace.

Cercetătorii le-au prezentat refugiaților o serie de condiții ipotetice, precum controlul teritorial al Ucrainei, apartenența la NATO, nivelul corupției și redresarea economică. Aceștia au descoperit că aproape jumătate dintre refugiați (46,5%) s-ar întoarce dacă Ucraina și-ar restabili complet granițele din 1991, ar adera la NATO, ar reduce corupția și ar crește veniturile. Pe de altă parte, doar 2,7% ar face acest lucru dacă Rusia ar păstra majoritatea teritoriilor ocupate, nu ar semna niciun acord de pace, ar lipsi garanțiile de securitate și situația economiei s-ar înrăutăți.

„Integritatea teritorială este cel mai puternic factor determinant al intențiilor de întoarcere”, scriu autorii, menționând că restabilirea frontierelor Ucrainei din 1991 crește probabilitatea medie de întoarcere cu 10,8 puncte procentuale, comparativ cu scenariile în care Rusia își păstrează controlul. Apartenența la NATO crește probabilitatea de întoarcere cu încă 7,1 puncte, în timp ce reducerea corupției o sporește cu 3,2 puncte – aproximativ același efect ca o creștere cu 20% a veniturilor sau perspectiva aderării la UE.

Studiul a constatat diferențe demografice semnificative. Femeile au intenții de întoarcere mai mari decât bărbații și au fost mai sensibile la îmbunătățirea condițiilor economice și instituționale. Refugiații mai tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, au acordat mai multă importanță oportunităților de angajare, perspectivelor de venit și potențialei aderări la UE, dar probabilitatea medie de întoarcere pe acest segment de vârstă a fost de doar 26,3% – un semn îngrijorător pentru reconstrucția pe termen lung a Ucrainei, având în vedere rata scăzută a natalității. „Aranjamentele de securitate credibile și restabilirea integrității teritoriale sunt premise pentru întoarcerea voluntară la scară largă”, notează autorii.

Datele studiului din Germania sunt asemănătoare cu cele oferite de un studiu Chatham House publicat în februarie 2025, pe baza informațiilor oferite de oficiul de statistică al Marii Britanii: în aprilie 68% dintre ucrainenii refugiați intenționau să rămână în Marea Britanie după încetarea războiului, față de 52% în 2023. Doar o treime dintre ucrainenii refugiați au revenit în Ucraina cel puțin o dată, pentru a-și verifica proprietățile și a-și revedea prietenii și rudele. Ucrainenii refugiați arată că vor să se implice în reconstrucția țării, însă vor să o facă mai degrabă de la distanță: consideră că pot fi utili la refacerea curriculei școlare, în crearea de parteneriate pentru exporturi ucrainene, crearea de punți între comunitățile de afaceri, cooperarea cu ONG-uri, în tehnologie și inovație, diplomație culturală. Mai puțini vor să se implice în reconstrucție întorcându-se în Ucraina.

Rata realistă a revenirii în Ucraina prezentată de studiul Ifo este mult mai mică decât în ​​sondajele anterioare, cum ar fi cel realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) anul trecut, care a arătat că 64% dintre refugiații ucraineni care locuiau în Polonia, Germania și Cehia erau mulțumiți de noua lor viață și intenționau să obțină cetățenia în țările gazdă respective.

Având în vedere că aderarea la NATO este exclusa, fiind necesară unanimitatea (și chiar Statele Unite sub administrația Trump se opun acestui scenariu), iar aderarea la UE depinde și ea de unanimitate în rândul statelor membre, este probabil ca procentul revenirilor în Ucraina să fie mai apropiat in realitate de scenariu pesimist dat de studiul Ifo, fiind puțin probabil ca Ucraina să îndeplinească condițiile pe care amintitul studiu le identifică drept premise pentru reîntoarcerea în masă a refugiaților.

Conform datelor Eurostat, la sfârșitul lunii august 2025, în UE trăiau 4,37 milioane de refugiați ucraineni, în temeiul Directivei UE privind protecția temporară. Asta înseamnă 9,7 refugiați ucraineni la 1.000 de cetățeni europeni.

Polonia și Germania găzduiesc de departe cei mai mulți ucraineni – 1,21 milioane, respectiv 995.925. Urmează Cehia (385.855) și Romania 192.835. În Italia sunt circa 172.000, în Spania 166.000, iar în Franța 129.35. Cu 34,4 refugiați ucraineni la 1.000 de persoane, Cehia a primit cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor, urmată de Polonia (27,3) și Estonia (25,4).