Peste 300 de intelectuali, profesori, cercetători, artiști și jurnaliști din țară și din diaspora au semnat o scrisoare-manifest în care sunt propuse cinci principii fundamentale pentru un sistem de educație modern, echitabil și conectat la standardele europene.
Este o inițiativă civică fără precedent în ultimii ani: profesori din universitar și preuniversitar și cercetători, dar și artiști, scriitori, sociologi și părinți s-au unit pentru a spune cu o singură voce că educația nu poate fi redusă la un calcul contabil. Diversitatea semnatarilor arată că educația nu este doar o problemă de sector, ci de un interes public major, care privește întreaga societate. Un manifest pentru școală este, în același timp, un manifest pentru democrație și pentru viitor.
Manifestul survine deciziei Guvernului de a lua măsuri care aduc economii nesemnificative pentru bugetul țării, dar „pun în pericol viitorul unei întregi generații: comasarea școlilor, clase supraaglomerate, reduceri de personal de specialitate și de personal auxiliar, și supraîncărcarea profesorilor“, susțin semnatarii săi.
Printre aceștia se numără scriitorii Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu, Lavinia Braniște și Alex Tocilescu, regizorii Radu Jude, Bogdan Mureșanu, Botond Nagy, Monica Stan, Oana Giurgiu, Eugen Jebeleanu, Catinca Drăgănescu și Emanuel Pârvu, managerul cultural Corina Șuteu, producătoarea Ada Solomon, actorii Ada Galeș, Alex Bogdan, Lia Bugnar, Andi Vasluianu, Katia Pascariu, Ilinca Manolache, Anghel Damian, vloggerul Silviu Istrate, jurnaliștii Victor Ilie, Mihai Radu, Luiza Vasiliu și artiștii Lia și Dan Perjovschi, alături de numeroși alți artiști, politologi, profesori și cercetători din țară și din diaspora.
Această alianță pentru educație este o inițiativă civică fără apartenență politică, formată din profesori, cercetători, părinți, artiști și oameni de cultură – și avertizează că aceste politici vor adânci abandonul școlar, vor favoriza scăderea calității actului educațional, și nu în ultimul rând, vor fragiliza democrația și economia României.
Pentru a opri această spirală, sunt propuse cinci principii fundamentale pentru reconstrucția educației:
- Educația – prioritate națională: fundament al democrației și al dezvoltării durabile.
- Statul – garant al accesului egal la educație: niciun copil lăsat în urmă.
- Finanțare corectă: 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare.
- Convergența cu standardele europene: valori, acces la cultură, sprijin real pentru elevi și profesori (școală după școală și masă caldă pentru toți).
- Reconstrucția statutului profesorilor: salarii competitive, stabilitate legislativă și recunoaștere socială.
Cele cinci principii vin ca răspuns la criza educațională care nu mai poate fi ignorată. România cheltuiește puțin peste 3% din PIB pentru educație, iar media europeană trece de 5%. Un copil din patru abandonează școala înainte de liceu, iar numărul absolvenților de studii superioare este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Între timp, profesorii pleacă din sistem, iar tinerii nu mai intră în învățământ, descurajați de salariile mici și instabilitate. În loc să răspundă acestor vulnerabilități, guvernul alege comasări, clase și mai aglomerate și tăieri de posturi – măsuri care nu rezolvă nimic și adâncesc criza. Austeritatea în educație nu economisește bani, din contră, produce costuri sociale, economice și democratice pe termen lung.
Textul integral al scrisorii poate fi citit aici, iar cei care doresc să susțină aceste principii pot semna petiția aici: https://shorturl.at/7UyUJ
„Educația nu este o cheltuială, ci singura investiție care garantează viitorul României. Susținem ferm că nu este eficient să reducem riscul de intrare în incapacitate de plată generând probleme și mai mari prin tăierile din educație. Dimpotrivă, modul acesta guvernamental de acțiune împotriva educației conduce la o amplificare și mai dezastruoasă a crizei” , declară inițiatorii și inițiatoarele scrisorii.
Educatia este rupta de natura. Poti sa-i dai unui cal doua galeti de graunte, in loc de una, cat mananca de obicei, insa nu va alerga de doua ori mai repede; cam la fel stau lucrurile cu fondurile pt educatie si profesori. ‘Prioritatea’ este ceruta din cauza sociocentrismului:angajatii inst.bugetare(inclusiv din educatie) , sefii si liderii de sindicate, exagereaza importanta activitatilor lor, ca sa primeasca fonduri si salarii mai mari.