Marea industrie a păcănelelor

Au apărut precum ciupercile după ploaie. Este aproape imposibil ca la parterul unui bloc sau la colț de stradă să nu dai peste o casă de pariuri sau săli de jocuri. Bucureștiul, acest mic Paris, s-a transformat într-un… Las Vegas al Estului. Mulți sunt cei care își pierd agoniseala, fiindcă nu știu când să se oprească, vrăjiți de mirajul unui câștig care se lasă îndelung așteptat. Rezultatul? Căsnicii destrămate, copii neglijați, oameni ajunși în pragul disperării. În tot acest timp, firmele care dețin aparatele numite „păcănele“ prosperă. Alți administratori și mai hrăpăreți umblă la softurile mașinilor pentru a încasa cât mai mult.

Afacerea pariurilor și a păcănelelor a înflorit odată cu criza. Dacă înainte de criză astfel de săli de jocuri le puteai număra pe degete, după 2014 numărul lor a crescut exponențial. Patronii acestora nu oferă doar o metodă de destindere după o zi de muncă, ci şi o variantă de a te îmbogăți peste noapte. Tu, jucător credul, te arunci, asemenea unui aventurier, într-o mare de nisipuri mișcătoare. Când și când mai prinzi o creangă și speri că vei rămâne la suprafață, dar de fapt te afunzi mai mult. Acum ceva timp am trecut și eu, din curiozitate, pragul unei case de pariuri. Am vrut să văd cu ochii mei ce se întâmplă și cam câți bani sunt dispuși românii să riște. Nu mică mi-a fost mirarea să văd ca la câteva pariuri mici, să spunem, între 50 și 100 lei, să vină câte un visător care paria nici mai mult, nici mai puțin de 3.000 lei. Am plecat repede, fiindcă tentația e mare.
Am traversat strada și am intrat într-o sală de slot machine, acele păcănele. Pe afară, nimic nu anunța ce este în interior. Geamurile opace nu trădau modul în care ești jecmănit. Mulți clienți. Cu greu am găsit un loc să mă așez. Toți erau concentrați la joc. „Pac, pac, pac“, ronțăiau mașinile de făcut bani. Parcă erau niște mitraliere care nu tocau doar viețile oamenilor, ci și banii familiei lor. Mică, mare, mare, mică, blocat și start. Toți sperau la un câștig care să-i scoată din sărăcie. Da, pare ciudat, dar cei care intră în astfel de săli nu sunt proprietari de Ferrari sau de Maybach. Pe ăia îi găsim la cazinouri. Aici, doar clienți cu un nivel de trai mic spre mediu, dar cu speranțe mari. Când ies de acolo sunt mai săraci decât au intrat. „Mă duc să fac rost de niște bani! Simt că norocul este aproape!“, spune un client care îl roagă pe tovarășul de lângă el să-i țină mașina liberă până când se întoarce, nu cumva să-i ia cineva câștigul mult visat. Legea spune că astfel de societăți nu ar trebui să funcționeze în proximitatea lăcașurilor de cult, a școlilor sau a stațiilor RATB, fără a preciza în schimb distanța. Or, termenul „proximitate“ este relativ.

Înregistrate într-un paradis fiscal

Conform informațiilor disponibile pe site-ul Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc, instituția care reglementează funcționarea acestor firme, există peste 295 de societăți clasificate clasa a II-a. Majoritatea sunt înregistrate fiscal în România. Surpriza vine la cele de clasa I. Aici găsim 18 societăți, majoritatea înregistrate într-un paradis fiscal recunoscut, recte Malta. Legea se schimbă din luna octombrie 2017, data până la care aceste societăți trebuie să aibă personalitate juridică română. Acest lucru se întâmplă după ce ANAF a descoperit că majoritatea acestor societăți nu sunt taxate fiscal în România, în privința profitului.

Dependența de păcănele

În cazul aparatelor de tip slot machine, taxa anuală de viciu este 400 euro/aparat, cu posibilitatea de a fi achitată trimestrial. Conform legii, societățile sunt obligate să înființeze o fundație de combatere a adicției față de jocurile de noroc. Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc nu poate decide înființarea acestei fundații, ci doar societățile autorizate, dar până în prezent nu există nici măcar o cerere pentru înființarea acestei fundații, pentru că, spun surse din cadrul ONJN aceste societăți trebuie să contribuie cu bani pentru funcționarea ei. Conform OUG 92/2014, sunt obligaţi să transfere în contul fundaţiei următoarele contribuţii anuale (i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din Clasa I – 5.000 de euro anual; (ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiaţi din Clasa a II-a – 1.000 de euro anual; (iii) jocurile la distanţă monopol de stat Clasa a III-a – 5.000 de euro anual.

Statul – atent doar la taxe

Legea a vizat, printre altele, şi modificarea regimului fiscal aplicabil în cazul veniturilor realizate din anumite tipuri de jocuri de noroc: stabilirea impozitului pe venit de către organul fiscal, în cazul veniturilor obţinute din jocurile de noroc la distanţă, slot machine, lozuri, din festivalurile de poker şi introducerea obligaţiei de declarare a veniturilor de către beneficiarii de venit, stabilirea impozitului pe baza unor cote diferenţiate de impunere, în funcţie de tranşele de venit etc. Prin ordinul preşedintelui ANAF au fost adaptate procedurile de declarare a veniturilor din jocuri de noroc şi de stabilire a impozitului pe venit. Fiecare organizator de jocuri de noroc, indiferent de tipul de joc pentru care este autorizat, achită cu anticipație o taxă de licență, precum și o taxă de autorizare. Nivelul taxelor de licență este cuprins 25.000 lei pe an, în cazul jocurilor de tip slot machine, și 400.000 lei pe an pentru cazinourile live. La acestea se adaugă taxele pentru autorizația de exploatare, cuprinse între 8.000 lei/an/mijloc de joc în cazul sloturilor și 250.000 lei/an/masă de joc, la cazinourile live. În cazul caselor de pariuri și al jocului de tip bingo, legiuitorul a prevăzut chiar un nivel minim al taxelor de autorizare, cuprins între 250.000 și 500.000 lei anual, respectiv 5% din venitul anual realizat de fiecare operator. Similar celorlalte activități economice, organizatorii de jocuri de noroc plătesc trimestrial impozitul pe profit de 16%, cu excepția organizatorilor de cazinouri live și pariuri sportive, la care acest impozit nu poate fi mai mic de 5% din venitul realizat. Suplimentar, toți organizatorii de jocuri de noroc sunt obligați să rețină și să vireze bugetului de stat un impozit de 25% pe câștigurile jucătorilor ce depășesc 600 lei/zi/organizator.

Frânarea câștigului

Anul trecut, procurorii au depistat sute de aparate care erau măsluite pentru a limita câştigurile. Acestea erau instalate, de regulă, în baruri, contra unor chirii de 1.200 lei pe lună pentru fiecare aparat, între cei care aveau aparatele şi proprietarii localurilor existând şi înţelegeri privind împărţirea câştigurilor, potrivit Parchetului General. În urma celor peste 300 de percheziții efectuate, procurorii i-au reținut pe cei considerați capii afacerii, respectiv pe Marton Antal Attila, Biro Sandor Matyas, Mathe Zsolt, Rozsalyi Alpar Otto, Szabados Lorand, Berczi Szolt, Kurksi Csaba Dorin şi Boer Szilard Attila, toţi fiind acuzaţi de evaziune fiscală. Alte şase persoane sunt cercetate în acest caz sub control judiciar.
Anchetatorii spun că Márton Antal Attila, în calitate de coordonator direct sau prin interpuşi al activităţii mai multor societăţi comerciale din domeniul jocurilor de noroc la care deţinea calitatea de asociat, a fraudat plata obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a contorului aparatelor de joc pe care le exploata. Împreună cu un asociat, Márton Antal Attila ar fi creat o reţea de săli de jocuri de noroc în toată ţara, cele mai reprezentative fiind în municipiile Târgu Mureş, Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Mediaş, Ploieşti şi Târgu Jiu. „Modul de operare pus în practică de Márton Antal Attila consta, într-o primă etapă, în efectuarea de către Biró Sándor Mátyás şi Máthé Zsolt, administratori a două societăţi şi persoane de încredere, de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. În această operaţiune erau ajutaţi de managerii de săli, care predau sumele lui Márton Antal Attila, la domiciliul acestuia din Târgu Mureş. Etapa finală presupunea distribuirea lunară a fondurilor către ceilalţi parteneri“, susţin procurorii. „Prin intermediul unei chei electronice, special concepută pentru a facilita modificarea indexului de ieşire al contorului mecanic al aparatului (master key), erau generate situaţii de câştiguri fictive cu multiplul sumei de 1.000 lei. Pentru a nu rămâne înregistrată intervenţia asupra aparatelor, se efectua ulterior operaţiunea RAM CLEAR şi se reseta placa de bază, această operaţiune ducând toate valorile înregistrate și contabilitatea aparatului de joc la valoarea zero“, mai arată Parchetul General.
Din cercetările efectuate într-un al doilea dosar a reieşit că Rozsalyi Alpar Otto, împreună cu un asociat, a derulat, prin trei firme din Târgu Mureş şi una din Satu Mare, activităţi concretizate în fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului sau contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc. În acest caz, aproximativ 500 de aparate electronice de jocuri de noroc au fost amplasate în peste 200 de locuri publice din judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi Vâlcea. În urma percheziţiilor au fost confiscaţi aproape 500.000 lei şi peste 100.000 euro, precum şi un lingou din aur de un kilogram, 75 de monede din aur şi 21 de monede din argint. De asemenea, au fost indisponibilizate 77 de aparate de joc neautorizate şi au fost descoperite 15 spaţii în care se exploatau jocuri de noroc fără licenţă, potrivit Poliţiei Române.

Ţeapă la bingo TV!

În urma reclamațiilor primite de ONJN din partea unor jucători care au semnalat că nu și-au primit premiile în termenul legal, prevăzut și prin regulamentul jocului de noroc tip bingo TV, instituția a demarat o acțiune de control la societatea Monte Calm Play SRL. Ca urmare a verificărilor, având în vedere că societatea Monte Calm Play SRL a fost sancționată în mod repetat, în data de 26 aprilie 2017, Comitetul de Supraveghere al ONJN a decis revocarea licențelor de organizare pentru activitățile de bingo televizat și slot machine deținute de societatea în cauză. În luna iunie a acestui an, peste 1.000 de furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice autorizați au rămas fără licență și li s-a interzis să mai ofere clienților posibilitatea de a accesa site-uri de jocuri de noroc.
Comitetul de Supraveghere ONJN, întrunit în data de 31 iulie 2017, a decis suspendarea autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc tip slot ­machine deținute de SC Play Star SRL, precum și închiderea agenției de pariuri SC ­Livebet 1X2 SRL, în punctul de lucru din localitatea Costinești, str. Tineretului, nr. 97, județul Constanța, pe o perioadă de 3 luni, în urma identificării de persoane minore la mijloacele de joc din locul respectiv. Totodată, în aceeași ședință de Comitet, s-a decis revocarea licenței de organizare a jocurilor de noroc caracteristice cazinourilor pentru operatorului SC ICG Entertaiment SRL, cazino aflat în cadrul hotelului Hilton Athene Palace București, din cauza neachitării obligațiilor financiare la bugetul de stat.

Să ucizi din dragoste de păcănele

Un bătrân de 84 de ani a avut parte de o moarte cumplită, în luna iulie a acestui an. Acesta a fost ucis cu sânge rece de doi tineri din comuna Codăești, județul Vaslui, care au dat buzna peste el în casă și i-au cerut banii. Speriat, bătrânul le-a dat toate economiile. După ce s-au văzut cu banii în mână, 650 lei, tâlharii l-au strâns de gât. Cu banii luați, cei doi au ajuns la Iași și i-au pierdut pe toți la păcănele.

Aparatul le-a închis viața

În 2015, un alt caz a șocat orașul Iași. Doi frați, Florin şi Marian (27 şi 33 de ani), şi-au pus capăt zilelor din cauza jocurilor de noroc, la câteva zile unul față de celălalt. Marian (27 de ani), din Iaşi, s-a spânzurat cu un cordon în locuinţa sa. „Acestea îmi sunt ultimele cuvinte. Ştiu că doare, am fost prost, nu am reuşit să renunţ la diavol. Jocurile m-au adus aici, mă voi duce alături de fratele meu. ADIO“, a scris Marian Chiraşcu pe Facebook. Acesta lucra de aproape 12 ani ca hairstylist și locuia singur. Tot ce strânsese în cei peste zece ani de muncă pierduse la păcănele.

Articolul integral în ziarul Cotidianul de luni versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile – sau varianta digitală.

Recomanda
Eduard Pascu 74 Articole
Author