A fost suficient ca diplomaţia SUA şi Comisia de la Veneţia să ceară puterii de la Chişinău respectarea Constituţiei în vigoare şi să organizeze anticipate ca membrii alianţei de la guvernare să renunţe la unitate şi să lanseze campania electorală. Liberalii nu renunţă la ideea referendumului constituţional, democraţii atacă teza românismului, iar “mezina” actualei coaliţii caută modificarea codului electoral pentru a spera la intrarea în noul parlament.
România are posibilităţi limitate de avocat al Moldovei la UE, a declarat liderul democrat Marian Lupu, fost candidat la preşedinţie din partea coaliţiei de la Chişinău, relatează Infotag. România însăşi se confruntă cu probleme în UE, probleme care seamănă mult cu cele ale Moldovei – corupţie, cultură politică slabă – şi de aceea ambele ţări trebuie să muncească enorm pe calea modernizării, a mai spus Lupu, în cadrul unui seminar organizat la Chişinau de fondul umanitar rus Priznanie.
Curentul românismului în Moldova nu are şanse, a declarat Lupu, fost membru al Partidului Comuniştilor până în iunie 2009. “Acest lucru este confirmat şi de mulţi specialişti români, care înţeleg că pentru moldoveni dobândirea cetăţeniei române nu reprezintă o loialitate faţă de statul român, ci un mijloc de a obţine posibilitatea liberei circulaţii prin Europa”, a spus prezidenţiabilul moldovean. Lupu a arătat că “unele forţe politice, inclusiv cele aflate la conducere, consideră că sarcina de bază a coaliţiei de guvernare este promovarea românismului în Moldova”, ceea ce este o cale greşită, “care ar putea avea consecinţe grave pentru ţară”.
Atacul lui Lupu la adresa colegilor de coaliţie vine în contextul în care anticipatele sunt inevitabile la Chişinău, după cum a declarat premierul Vlad Filat. Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au încercat să evite acest scenariu prin aplicarea retroactivă a unei noi Constituţii, ce urma a fi adoptată prin referendum, în această vară.
Comisia de la Veneţia s-a opus însă acestei variante şi a sugerat doar modificarea procedurii de alegere a preşedintelui, cea care a provocat actuala criză politică. Perspectiva de a pierde sprijinul “moral” al SUA şi UE i-a convins pe liderii AIE să se supună prevederilor actualei Constituţii şi să pregătească anticipatele.
Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, al cărui Partid Liberal a pierdut din susţinerea electorală, crede însă în continuare în ideea evitării alegerilor prin modificarea amplă a constituţiei. “O să vedeţi 30 de articole noi, vreo 70 modificate, n-am atins articolecheie, suveranitate, integritate, unitate, drepturile omului”, a spus Ghimpu, adăugând că noua lege fundamentală nu va face nici o menţiune despre limba oficială. Alături de Ghimpu se află Serafim Urechean, liderul Alianţei Moldova Noastră, care are şanse minime de a depăşi pragul electoral în cazul anticipatelor. De aceea, Urechean a lansat, vineri, ideea modificării codului electoral, care să permită constituirea blocurilor electorale.
Premierul Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat, a acceptat mult mai uşor varianta anticipatelor. “Având poziţia clară a Comisiei de la Veneţia, a Comisiei Europene, OSCE şi comunicarea pe care am avut-o cu Parlamentul European, lucrurile arată că adoptarea unei noi constituţii prin referendum nu are sprijinul necesar de la partenerii externi relevanţi pentru Republica Moldova”, a spus Filat, citat de “Jurnal de Chişinău”.
Unii pleacă, alţii vin
Ecuaţia anticipatelor este complicată de dezertarea a cinci deputaţi comunişti şi intrarea lor în Partidul Moldova Unită, care poate oferi sprijin democraţilor lui Marian Lupu, şi el un fost lider comunist.
Partidele extraparlamentare se pregătesc şi ele de alegeri. Mişcarea Acţiunea Europeană, de orientare liberală, a chemat la coalizarea a cinci forţe politice şi poate astfel dispersa o parte din voturile dreptei din Moldova.
