Crizele ajută UE să acopere vocea statelor membre

Slovacia va contesta la Curtea de Justiție a UE decizia Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de gaze naturale din Rusia, a declarat marți, 27 ianuarie, premierul Robert Fico. Anterior, Ungaria a făcut un anunț similar. Ambele sunt țări central-europene fără ieșire la mare. De aceea, sunt foarte dependente de combustibilii fosili din Rusia. Anterior, Ungaria si Slovacia și-au folosit dreptul de veto pentru a obține exceptări de la sancțiunile energetice ale UE împotriva Rusiei.

Cu o zi înainte, Comisia Europeană a declarat că analizează solicitarea Ungariei de 17,4 miliarde de euro în cadrul programului Uniunii Europene pentru Securitate (SAFE), din cauza performanței slabe a țării în ceea ce privește transparența achizițiilor publice și conflictele de interese. În acest moment, Ungaria este singura țară UE căreia i-a fost suspendat accesul la fondurile UE (17 miliarde din cele 27 de miliarde alocate în actualul buget pe șapte ani al UE). Motivul – nerespectarea statului de drept, conflicte de interese, risc de corupție. Suspendarea accesului la fonduri s-a făcut în baza unui regulament european din 2020, contestat la vremea lui de Polonia și Ungaria.

Cum a trecut UE peste vetoul Ungariei

Sunt două moduri de abordare a acestor știri. Primul: în contextul războiului din Ucraina, insistând pe sancțiunile împotriva Rusiei și tendințele pro-ruse ale guvernelor de la Budapesta și Bratislava. Al doilea: transformarea dreptului european în (sau profitând de) condițiile de criză, mergând către reducerea marjei de decizie a statelor membre. Această a doua abordare este mai rar întâlnită. Este cea care oferă fundament acțiunii Ungariei la Curtea Europeană.

Limitarea exporturilor de gaze naturale din Rusia s-a făcut până acum prin intermediul sancțiunilor UE. Aprobarea sancțiunilor necesită însă unanimitate în UE. Guvernul Ungariei a renunțat la veto în schimbul unor derogări succesive. Renunțarea definitivă la gazele din Rusia este impusă acum pe fundamentul dreptului comercial, unde este necesară doar majoritate calificată în Consiliu. Ungaria nu a avut drept de veto.

Renunțarea la gazele din Rusia se face prin intermediul unui regulament european, nu directivă, care este direct aplicabil în toate statele membre, fără a necesita transpunere în legislația națională, reducând astfel spațiul de adaptare națională. De facto, acest regulament este la nivelul sancțiunilor impuse de UE Rusiei, care ar fi necesitat unanimitate. Aceasta vrea să demonstreze guvernul ungar în justiție. Aceasta a fost și opinia unui studiu Oxford Institute for Energy Studies asupra propunerii de regulament (devenită lege în ianuarie 2026), realizat în vara anului 2025.

Sancțiuni cu potențial efect advers

Regulamentul european este prezentat ca o dovadă a voinței UE de a-și menține unitatea în privința politicii de sancțiuni, in ciuda disputelor interne. Însă acțiunile în justiție ale Ungariei și Slovaciei pot supune unui test această unitate și pot duce la amânarea aplicării regulamentului. Un caz anterior arată că o decizie a Curții Europene se poate lăsa așteptată mai bine de un an. Dar războiul din Ucraina poate grăbi procesul.

La nivel economic, interzicerea importurilor din Rusia poate accelera dezindustrializarea în Europa, arată o analiza publicată aici. Contracția economică a Germaniei se datorează scumpirii energiei, în directă legătură cu sancțiunile impuse Rusiei și tranziția grăbită la energia regenerabilă. La aceasta se adaugă și renunțarea la energia nucleară. Acționând invers, Ungaria își propune să devină un hub energetic în Europa Centrala, în locul Germaniei, și astfel atrage companiile germane în țară. Regulamentul european cu pricina dăunează grav acestei politici a guvernului Orban.

Procurorii și OLAF vor urmări moleculele de gaz rusesc

Regulamentul contestat prevede sancțiuni foarte dure, în caz de nerespectare. Este vorba despre minim 2,5 milioane de euro pentru persoane fizice si cel puțin 40 milioane de euro sau până la 300% din valoarea tranzacției pentru companii. El întărește capacitățile investigative ale Parchetului European (EPPO) și ale OLAF.  Gazul rusesc care solicită o excepție trebuie să fie aprobat cu o lună înainte de intrare în UE. Pentru gazul non-rusesc cu cinci zile înainte de intrare. La punctele de intrare considerate cu risc ridicat, tot gazul natural va fi considerat rusesc. Companiile trebuie să furnizeze dovezi contrare cu cel puțin șapte zile lucrătoare înainte de intrare.

Studiul Oxford citat anterior arată că propunerea de regulament riscă să devină o piedică, în loc să fie o foaie de parcurs către independența energetică a UE. ”Acțiunea politică împotriva ultimelor molecule de gaz rusesc subminează poziția comercială și legală a importatorilor europeni de gaze. Adaugă poveri financiare și administrative (legate de trasabilitatea gazelor). Poate reduce securitatea energetică în Europa centrală și de sud-est și supune unui test solidaritatea energetică între statele membre UE”.

Slovacia ar importa mai mult din Cehia (care primește gaze din Germania, care le primește la rândul ei din Norvegia și gaze lichefiate – mai scumpe – din SUA). Ungaria ar deveni dependentă de România (Neptune Deep) și de gaze lichefiate (mai scumpe) din Croația (aduse din Orientul Mijlociu). Dependența energetică de Rusia a fost o opțiune strategică (acum considerată greșită) a Germaniei. Principiul solidarității energetice ar face ca state precum Franța, Spania sau chiar state central-europene să facă sacrificii (indiferent de calendarul lor electoral și situație economică) pentru a repara această greșeală.

Un regulament UE pentru ”elevii cei răi”

Al doilea caz este cel în care Comisia UE amână accesul Ungariei la împrumuturile din fondul SAFE pentru apărare. Și acesta ne duce în zona reducerii marjei de decizie a statelor membre UE. Motivația oferită de Bruxelles este că un stat membru căruia i-au fost înghețate fondurile alocate de la bugetul UE, din cauza problemelor legate de statul de drept, nu ar trebui să aibă acces nici la mecanismul SAFE. Dar cum a fost blocat accesul Ungariei la fondurile UE? Tot printr-un regulament, unul din 2020.

Actualul buget multianual al UE și Planul de Redresare Next Generation EU au inclus și un mecanism care leagă accesul la banii europeni de îndeplinirea unor criterii politice. Acestea sunt afirmate în articolul 2 al Tratatului UE, articol care nu stabilește însă proceduri sau competențe. Până atunci, Bruxellesul nu a blocat vreodată accesul la banii europeni pe criterii care țin de statul de drept. Nu o putea face decât brutal, prin celebrul Articol 7, care necesită vot unanim. Polonia și Ungaria au atacat această prevedere în justiție. Decizia a venit după mai bine de un an, în 2022. UE a câștigat. Regulamentul care poate bloca accesul la bani a trecut. Nu va mai fi necesară unanimitate pentru acest instrument de ”corijare” a politicii interne a unui stat membru.

Strategia UE pentru schimbarea arhitecturii juridice

Se observă că energia, nu mai este domeniu economic, ci de securitate. Securitatea justifică extinderea competențelor comune UE. Este același principiu aplicat la achiziția comună de vaccinuri sau în politicile de apărare. În plus, UE aplică mecanismul de condiționalitate privind statul de drept si extinde efectele juridice ale regulamentului energetic în sfera financiară. Suspendarea fondurilor, condiționarea împrumuturilor SAFE sunt presiuni juridico-financiare în care respectarea legislației UE devine inseparabilă de accesul la resursele comune.

Comisia Europeană acumulează putere printr-o strategie foarte bine pusă la punct și o aplică asupra guvernelor ”iliberale”. În Ungaria vor urma alegeri parlamentare, iar majoritatea sondajelor indică un avantaj pentru opoziție – pentru prima oară în ultimele patru cicluri electorale. Guvernul Orban susține că Bruxellesul se implică în aceste alegeri.