Migrația ține România peste 19 milioane de locuitori. Deficitul natural a fost aproape compensat în 2025

Populația rezidentă a României a ajuns la 19,04 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu doar 1.829 față de anul precedent. Diferența mică ascunde însă două evoluții opuse. România a pierdut peste 104.000 de persoane din cauza sporului natural negativ, iar migrația a compensat aproape integral acest declin, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

În 2025, diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor a fost de minus 104.100 de persoane. În același timp, soldul migrației internaționale a fost pozitiv, de 102.200 de persoane.

Astfel, intrările în țară au acoperit aproape întreaga pierdere naturală a populației. La începutul anului 2026, România avea 19.041.322 de rezidenți.

România rămâne o țară de imigrare

Numărul persoanelor care au venit în România l-a depășit cu 102.200 pe cel al celor care au emigrat în 2025. Soldul pozitiv al migrației a fost mai mare decât în anii precedenți. INS arată că România și-a păstrat astfel statutul de țară de imigrare. Chiar și așa, aportul migrator nu a fost suficient pentru a acoperi complet deficitul dintre nașteri și decese.

Bărbații au fost majoritari în ambele fluxuri de migrație. Ei au reprezentat 57,9% dintre emigranți și 58,6% dintre imigranți.

În același timp, populația din mediul urban a crescut ușor. La 1 ianuarie 2026, în orașe locuiau aproximativ 9,79 milioane de persoane, cu 0,2% mai multe decât cu un an înainte.

Tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini copii

Datele INS arată și continuarea procesului de îmbătrânire a populației. Persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 20,5% din populație la începutul lui 2026. Cu un an înainte, ponderea era de 20,3%.

În același timp, proporția copiilor sub 15 ani a coborât de la 15,4% la 15,1%. La fiecare 100 de copii sub 15 ani reveneau aproape 136 de persoane de cel puțin 65 de ani. Cu un an înainte, raportul era de aproximativ 131 de vârstnici la 100 de copii.

Raportul de dependență demografică a scăzut însă ușor. La 100 de persoane de vârstă activă reveneau 55,2 persoane tinere sau vârstnice, față de 55,6 în anul anterior.

CITEȘTE ȘI

Taxa pe celibat din România. Cât au plătit românii fără copii statului timp de 24 de ani