„Ministrul nu are voie să sune”. Vicepremierul Oana Gheorghiu explică haosul din companiile de stat

Nu este un termen abstract, ci bariera legală care ar trebui să împiedice un ministru să sune la o companie de stat pentru a impune angajarea unei rude sau achiziția de la o firmă de apartament. Până acum, ministerele au numit „din pix” oameni în consilii de administrație, pe baza unor indicatori de performanță hilari, de tipul „să se prezinte la ședințe”, în timp ce managementul real era dictat prin telefoane de la partid, indică vicepremierul Oana Gheorghiu într-un interviu pentru Explicativ.

„Guvernanța corporativă este un instrument extrem de util, folosit în toate țările din lumea asta, cu rezultate foarte bune și înseamnă câteva lucruri esențiale. Înseamnă o separare clară a rolurilor în interiorul unei companii: cine administrează, cine face management, cine face execuție și care sunt responsabilitățile, obligațiile și drepturile. Adică o separare clară a rolului de reglementator, deci de cine face legea, și de și de acționar în companie. 

Nu este normal, din perspectiva de guvernanță, ca cineva să fie și jucător, și arbitru, și antrenor și masor. Statul român cam așa s-a comportat în aceste companii. A jucat și rolul de acționar, și rolul de manager, și rolul de executant. El a decis totul, iar când un singur minister, un singur om sau un singur reprezentant face toate aceste lucruri, nu mai există acea verificare dublă. 

Ori asta face guvernanța corporativă. Pune un consiliu de administrație care are rolul să selecteze management sănătos pe pe care îl controlează. Consiliul de administrație controlează managementul printr-un contract de management cu niște indicatori foarte sănătoși. 

Consiliul de administrație are tot interesul să aibă management bun, pentru că el la rândul lui este verificat de acționar, respectiv de statul român, pe baza unor indicatori. 

Când ai un consiliu care pe care îl verifice în de an și căruia i-ai pus niște indicatori foarte sănătoși, acel consiliu va avea tot interesul să aibă un management bun și performant și să să producă bani pentru companie. 

Ce s-a întâmplat de-a lungul timpului? 

Ministerele au numit din pix oameni, de obicei politici, au semnat contracte, mandate de administrare, niște modele standard, știți, pe principiu ăla de cum se semnau pe pe vremuri contractele acelea de muncă de nu se uita nimeni pe ele, fără niște indicatori reali. Erau, spre exemplu, puși indicatori de genul să se prezinte la ședințele de consiliul de administrație. Eu am văzut în contracte de mandat astfel de indicatori. Ce interes are acel consiliu să facă performanță?”, se întreabă retoric vicepremierul Oana Gheorghiu. 

Ea a explicat și cum funcționa corupția sistemică din companiile de stat: „Ministrul dădea telefon către management către consiliu și spunea: Angajează-l pe ăla, cumpără, fă achiziția de la cu firma x, dă cu preț mai mic firmei y. Ori, când lucrurile astea se întâmplă așa, acea companie nu are cum să facă performanță. 

De aceea guvernanța corporativă e foarte clară. Niciun ministru nu are voie să interfereze cu executivul unei companii. Niciun ministru nu are voie să sune la o companie, să angajeze pe cineva, să facă achiziție de la cineva, să dea dispoziții de acest fel. Singurul instrument al unui ministru este contractul de mandat și indicatorii puternici pe care ar trebui să îi pună și numai prin asta poate să acționeze. 

Evident că suntem într-o perioadă de învățare, că miniștrii învață ce înseamnă guvernanța, că aceste consilii de administrație învață ce înseamnă guvernanța. Societatea, în general, învață. Noi suntem într-un proces de învățare. E totul foarte nou, dar este pentru prima oară când punem pe agenda publică, la acest nivel, guvernanța corporativă în companiile de stat și selecția sănătoasă a consiliului de administrație. Ne va lua ani”, spune vicepremierul Oana Gheorghiu. 

Guvernanța corporativă trebuie însă susținută și politic, iar Oana Gheorghiu indică foarte clar acest lucru.

„Este foarte important să punem pe agenda publică cât mai vizibil acest model de guvernanță, pentru că atâta vreme cât societatea îl percepe, îl înțelege, va știi unde să sancționeze derapajele. E extrem de important să vorbim despre asta apăsat și vreau să spun că astea nu-s niște modele pe care le-am inventat noi. Sunt niște modele care au dat rezultate peste tot în lume. 

Ce mai avem noi de făcut este ca de la 1.500 de companii, cât avem acum, să reducem. România nu are nevoie de 1.500 de companii. Gândiți-vă că Polonia, o țară care mai mare decât noi, are între în jur de 350-400 de companii de stat. Și Polonia, când a intrat în OECD, a îndeplinit același proces. Și ea avea multe companii și-a le-a redus. Toate țările Portugalia, Spania, bineînțeles, cu aproape 30 de ani în urmă când au parcurs acest proces, la fel, aveau foarte multe companii de stat și le-au redus. 

Trebuie să să admit că e un proces de durată, nu se face într-un an, în 2 ani, în 3 ani. Îți trebuie niște cicluri de mandate de Consiliul de Administrație, dar odată ce începem procesul ăsta, odată ce devine cunoscut și își va dovedi eficiența, cred că va fi mult mai ușor pentru societate să sancționeze politicienii care nu respectă această lege”, a ținut să mai puncteze Oana Gheorghiu.