Franța la răscruce și între extreme după primul tur al alegerilor locale.

Securitatea la Marea Neagră nu mai este o alegere, ci o necesitate pentru a ne proteja infrastructură energetică, propriile resurse și rutele comerciale.

Industria românească de apărare nu e, în fapt, o industrie, ci un mozaic de inițiative fragmentate, adesea concurente între ele, rar aliniate strategic. Companiile de stat și cele private operează în logici diferite, uneori chiar paralele, fără o viziune comună care să le lege într-un ecosistem coerent.

Consecințele războiului din Orientul Mijlociu și atacurile iranienilor împotriva țărilor din Golf nu face decât să scoată în evidență un tablou sumbru al interdependenței globale. Mai clar spus, haosul și panica din Dubai sau Doha nu reprezintă doar o problemă regională, ci e o amenințare directă la adresa stabilității economice a Asiei și, implicit, a întregii lumi.

Căderea regimului iranian condus de ayatollahul Ali Khamenei ar reprezenta o veste bună atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa și România.

În timp ce polonezii, ungurii, cehii, slovacii și alte țări au activitate puternică pe lângă Congresul american și pe lângă Departamentul de Stat, trimițând delegații săptămânale și activând rețele de influență din ambasadă sau din mediul de business, guvernul României este absent.

„Trebuie să fim conștienți că, chiar și în situația în care acordul de pace va fi unul bun pentru Ucraina, oricum Rusia nu va renunța la eforturile sale de a interveni, de a influența, de a încerca să preia controlul asupra statelor din regiune și nu doar”, a afirmat președinta Republicii Moldova.

În cadrul Conferinței de Securitate de la München, Emmanuel Macron a mutat centrul de greutate al apărării Europei de pe frontul fizic pe cel virtual, lansând un atac fără precedent asupra platformelor de social media.

Ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München a debutat sub semnul unei treziri brutale, marcând momentul în care Europa a ales să îngroape definitiv iluziile post-Război Rece. Într-o atmosferă de realism tăios care s-a simțit pe fiecare metru pătrat din capitala bavareză, liderii europeni au recunoscut direct de pe scena din aula hotelului Bayerischer Hof că ordinea mondială liberală, așa cum o știam, este oficial moartă.

Începe Conferința de Securitate de la Munchen, cel mai important summit anual în domeniul apărării și securității. ​​Ca în fiecare an, organizatorii publică înaintea weekendului conferinței un raport care anul acesta este intitulat sugestiv „Under Destruction” (Sub distrugere).

Ioana Bauer, tânăra din România ale cărei eforturi în combaterea traficului de persoane au fost recunoscute internațional, povestește pentru Cotidianul cum identifică persoanele aflate în situații de risc ridicat,

Nicolae Titulescu spunea, cu o claritate care astăzi pare profetică: „Dați-mi o politică internă bună ca să pot face o politică externă extraordinară”. Îndemnul său către decidenții politici rămâne și azi singura explicație validă pentru irelevanța cronică a României pe plan internațional.

Suntem martorii celui mai periculos moment din ultimele șapte decenii pentru relația transatlantică, după ce Donald Trump a transformat ambiția sa geopolitică excentrică de achiziționare a Groenlandei într-un război economic deschis împotriva propriilor aliați din Europa.

Donald Trump a început să-și construiască o alternativă personală la ONU și a creat așa-numitul „Consiliul pentru Pace” care are rolul să supravegheeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Dar presa americană scrie că acest organism internațional ar urma să fie extins pentru a aborda conflictele și din alte părți ale lumii, cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina sau stabilitatea statului Venezuela.

„Zona Economică Exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferențe în zona noastră”, a spus generalul Gheorghiță Vlad.

Avertismentul premierei Mette Frederiksen, conform căruia o invazie americană a Groenlandei ar însemna „sfârșitul NATO”, nu e o exagerare retorică, ci constatarea unei realități structurale pe care Europa a refuzat să o vadă mult timp.

„Statele Unite vor conduce Venezuela până când vom putea realiza o tranziție sigură”.

Întâlnirea dintre Trump și Zelenski de la Mar-a-Lago s-a încheiat cu declarații optimiste, dar prudente.

Crăciunul în geopolitică nu e doar despre posibilitatea de a se ajunge la un armistițiu. Dimpotrivă, pentru planificatorii de război, sărbătorile de iarnă reprezintă o vulnerabilitate sistemică a inamicului.

De ce nu a participat președintele Nicușor Dan la summitul de la Berlin privind pacea în Ucraina? E o întrebare pe care și-au pus-o mulți dintre susținătorii vocali ai președintelui, dar nu numai. Cred că e însă necesar să se lămurească niște aspecte.

Într-un document de 33 de pagini care marchează o ruptură radicală de modelul tradițional al politicii externe americane din ultimele decenii, administrația Trump a dezvăluit joi viziunea sa pentru al doilea mandat.

Cotidianul a stat de vorbă cu doi tineri experți în relații internaționale, care lucrează la Berlin și Washington

Pe 19 noiembrie, publicația Axios publică fragmente din plan. Iar în aceeași zi, la postarea corespondentului Barak Ravid, Steve Witkoff lasă un comentariu, pe care îl șterge ulterior foarte rapid, în care admite că documentul „probabil a venit de la K”.

Planul lui Trump nu e doar despre pace în Ucraina. E despre începutul unei noi ordini strategice. SUA se pregătesc pentru un exit gradual din NATO.