Pariul de 700 de milioane de euro al României în sistemul digital de apărare

În acest context, tehnologii precum sistemele de management al luptei, practic „creierul digital” al unei nave militare, devin din ce în ce mai importante. 

Prin programul european SAFE, România a reușit performanța de a obține al doilea cel mai mare împrumut pentru reînarmare. O parte vitală din această infuzie de capital, aproximativ 700 de milioane de euro, este destinată Forțelor Navale pentru achiziția a două nave de supraveghere de tip OPV (Offshore Patrol Vessel), cunoscut drept adevărate „scuturi plutitoare” menite să păzească nu doar apele, ci viitorul nostru energetic.

De ce e important să avem două astfel de OPV-uri? A răspuns Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei. El a indicat în luna ianuarie, într-o discuție cu jurnaliștii la MApN, că riscurile de securitate la Marea Neagră nu mai sunt ipoteze de lucru, ci amenințări directe la adresa perimetrului Neptun Deep.

Citește și: De ce războiul din Orientul Mijlociu se va simți direct în buzunarul nostru și afectează securitatea digitală a lumii

Acolo se află „perla coroanei” economiei românești: cel mai mare zăcământ de gaze naturale offshore din Uniunea Europeană. Pentru România, aceste gaze reprezintă oportunitatea spre independență energetică totală și transformarea țării într-un hub regional de putere în următorul deceniu.

Dar există și riscuri, căci Articolul 5 din NATO protejează doar teritoriul suveran și apele teritoriale, nu însă și Zona Economică Exclusivă, adică acea fâșie de până la 370 km de la țărm unde se află platformele noastre. Pentru acea zonă responsabilitatea apărării revine aproape integral statului român. Iar în cazul unui sabotaj subacvatic sau al unei hărțuiri a platformelor de către nave sau drone rusești, România trebuie să aibă „mușchii” necesari pentru o reacție rapidă.

Aici intervin cele două OPV-uri, care sunt nave robuste, capabile să patruleze săptămâni în șir și să descurajeze orice tentativă de agresiune asimetrică. Însă o navă de război modernă, oricât de impunătoare ar fi, este doar o „platformă plutitoare” dacă nu are un creier pe măsură.

Am mers săptămâna trecută, ca parte dintr-un grup de jurnaliști români, într-o vizită la fabrica Thales din Hengelo, un oraș de aproximativ 80.000 de locuitori, aflat aproape de frontiera cu Germania. Acolo am putut vedea cum se construiește și de ce e capabil sistemul TACTICOS care ar putea fi integrat pe OPV-urile pe care ne dorim să le achiziționăm cu banii din SAFE.

Citește și: NATO 3.0? Conferința de Securitate de la München, sub semnul demolării

Într-o discuție cu jurnaliștii români, CEO-ul Thales Olanda, Gerben Edelijn, a descris sistemul TACTICOS foarte clar: fără un astfel de software, o navă este doar o platformă plutitoare cu echipamente. Cu el, devine o navă de luptă capabilă să detecteze amenințări, să analizeze rapid situația și să propună soluții pentru neutralizarea pericolului. Cu alte cuvinte, TACTICOS funcționează ca un centru nervos digital care leagă radarele, rachetele, sistemele de apărare și echipajul într-o singură arhitectură operațională.

„TACTICOS este un sistem de management al luptei care transformă o navă într-o navă militară. Recunoaște amenințările din jurul navei și propune soluții pentru a le contracara, creând astfel o zonă de siguranță”, a mai indicat CEO-ul Thales.

Importanța acestor sisteme a crescut accelerat în ultimii ani, iar explicația este simplă: mediul de securitate maritim s-a schimbat radical. În trecut, amenințările veneau în principal de la alte nave sau de la aviație. 

Astăzi, flotele trebuie să se apere și de atacuri cu drone, uneori în roiuri de zeci de aparate simultan. „Timpul de reacție devine din ce în ce mai important”, spune Edelijn, explicând că navele trebuie să identifice rapid mai multe ținte și să decidă în câteva secunde cum le contracarează.

Citește și: Pariu în industria națională de apărare. Investiții de 200% în tehnologie „Made in Romania” pentru drone și muniție tactică

Această accelerare a ritmului războiului naval este una dintre lecțiile directe ale războiului din Ucraina. În ultimii patru ani, spune CEO-ul Thales, nivelul de conștientizare în rândul statelor occidentale a crescut semnificativ. 

Marinele militare investesc mai mult, iar companiile din industria de apărare sunt nevoite să își extindă capacitățile pentru a ține pasul cu noile cerințe. Războiul nu a schimbat doar câmpul de luptă, ci și modul în care statele își planifică investițiile în securitate.

Pentru România, această schimbare vine într-un moment critic. Marea Neagră a devenit una dintre cele mai sensibile zone de securitate din Europa, iar modernizarea flotei românești este o discuție veche, dar încă nerezolvată. În acest context, întrebarea dacă vom vedea sisteme precum TACTICOS pe navele românești care se vor construi cu banii din SAFE e cât se poate de legitimă. 

Răspunsul la această întrebare al CEO-ului Thales Olanda, Gerben Edelijn, a fost cât se poate de direct: „Cred că este inevitabil”.

Argumentul companiei olandeze este simplu. Thales investește deja de mai mulți ani în România, dezvoltând capacități tehnice și echipe locale. Aceste investiții nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-o strategie mai largă prin care compania își extinde ecosistemul industrial în Europa de Est. Pentru Thales, România nu este doar un client potențial, ci și o bază de competențe tehnice.

Citește și: De ce avem o politică externă mediocră ANALIZĂ

Un exemplu concret sunt inginerii români care lucrează în cadrul companiei. Edelijn recunoaște că, la început, existau unele îndoieli legate de capacitatea echipelor locale de a lucra la sisteme atât de complexe. Între timp, însă, experiența acumulată a schimbat această percepție. „Astăzi, dacă comparăm echipele din România cu cele din Olanda, vedem că sunt la același nivel”, spune el.

TACTICOS este pe jumătate un produs românesc, având în vedere că aproape 50% din el este făcut la centrul de excelență Thales din București, unde peste 150 de ingineri români lucrează deja la dezvoltarea și personalizarea acestui software complex.

Practic nu suntem doar niște clienți care cumpără acest sistem de apărare pentru nave, ci suntem co-autori ai tehnologiei. Ia acest transfer de competență critică înseamnă că, în caz de conflict, mentenanța și actualizarea sistemelor se fac local, de către experți români. Iar asta oferă o autonomie strategică pe care puține state din regiune o au.

Gerben Edelijn a confirmat că experiența celor 25 de forțe navale care folosesc soluțiile TACTICOS este integrată constant în sistem, oferind României acces la un flux de informații și tactici verificate în teatre de operațiuni reale, de la Marea Baltică la Marea Roșie.

Citește și: „Adio, Europa?”: Noua strategie a SUA pune cruce extinderii NATO

„Mediul de amenințare evoluează continuu și noi analizăm mereu lecțiile învățate din toate evenimentele. Livrăm sisteme către peste 25 de marine militare, iar toți clienții noștri ne oferă feedback despre cum evoluează amenințările, ce ar trebui schimbat în sisteme, cum să ne asigurăm că acestea sunt actualizate. De aceea avem un proces continuu de dezvoltare, pentru a putea livra cele mai moderne sisteme clienților noștri”, a mai spus CEO-ului Thales Olanda.

În cadrul programului SAFE, companiile europene sunt încurajate să dezvolte ecosisteme industriale locale, iar parteneriatele cu firme românești ar putea duce la dezvoltarea unor componente software, interfețe sau sisteme complementare pentru arhitectura TACTICOS.

Problema este însă infrastructura industrială. Ministrul Apărării a sugerat că șantierul naval de la Mangalia ar putea fi implicat în construcția viitoarelor OPV-uri. Pentru comunitatea locală, ar fi o gură de oxigen economică. În practică însă, situația șantierului este complicată, cu litigii financiare și dificultăți operaționale care ridică semne de întrebare privind capacitatea sa de a livra nave complexe în termenul impus de programul SAFE.

Iar termenul-limită nu este unul flexibil. Programele finanțate prin SAFE trebuie implementate până în 2030. Dacă proiectele întârzie, există riscul pierderii finanțării europene și, implicit, al amânării modernizării flotei românești într-un moment în care regiunea devine tot mai instabilă.

CEO-ului Thales Olanda a mai spus că, pentru fiecare țară în care operează, compania încearcă să construiască o bază locală de competențe și parteneri. În cazul României, acest lucru ar putea însemna colaborări cu firme care dezvoltă interfețe software, senzori sau sisteme complementare pentru arhitectura TACTICOS.