Ministrul Pîslaru: Pare că o mână de magistrați vrea să enerveze populația

„Toate aceste amânări, pe lângă faptul că ne-au dus în afara termenelor pe care le aveam asumate față de Comisia Europeană în PNRR, fapt important, pentru că este o sumă de bani, așa cum s-a tot discutat, 231 de milioane de euro, care depinde de asta, deci pe lângă toate aceste argumente, este vorba de faptul că pare că există această intenție de a enerva populația cu adevărat, o mână de magistrați, pentru că nu cred că sunt neapărat reprezentativi pentru toată această profesie”, a declarat Pîslaru la RFI.

După doar jumătate de oră de la începerea ședinței, CCR a transmis că amână pronunțarea pe proiectul de reformă a pensiilor speciale, „având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei”.

De unde a venit cererea? Chiar ieri, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a anunţat că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului, pensia magistraţilor va fi mai mică decât cea pe contributivitate. Expertiza a fost trimisă la CCR și aceștia au nevoie să o studieze, după cum spun în comunicat. Noul termen stabilit este 11 februarie.

„Amânarea nu este o soluție”

Ministrul Pîslaru a scris și pe Facebook despre a patra amânare consecutiva a deciziei Curții Constituționale pe reforma pensiilor primite de magistrați.

„În justiție, la fel ca în orice domeniu care trebuie reformat, amânarea nu este o soluție. 

(…)inechitățile rămân, tensiunile cresc, iar încrederea oamenilor în stat se erodează cu fiecare zi în care vedem că lucrurile esențiale sunt amânate la nesfârșit.

Discuția nu este – și nu trebuie să fie – despre a umili o categorie profesională sau despre a pune în pericol independența justiției.

Dimpotrivă: magistrații au nevoie de stabilitate, predictibilitate și respect pentru munca lor.

Dar respectul pentru justiție nu poate însemna privilegii care rup contractul social și adâncesc prăpastia dintre cei care muncesc o viață întreagă pe pensii modeste și cei care beneficiază de tratamente speciale.

Reforma sistemului de pensii nu mai poate fi amânată la nesfârșit.”

Citește și: Azi aflăm dacă trăim într-un stat de drept sau în republica magistraților

Totodată, Pîslaru a amintit despre fondurile din PNRR, care sunt condiționate de reforma pensiilor primite de magistrați.

„Mai este un adevăr care nu poate fi ocolit: în joc sunt și 231 de milioane de euro din PNRR, bani europeni pe care România îi pierde dacă nu își face treaba la timp și nu adoptă reglementările asumate.

Nu vorbim doar despre o dezbatere juridică sau tehnică, ci despre consecințe directe pentru bugetul țării și pentru proiectele de investiții de care depind spitale, școli și infrastructură.”