“Tosca” de Giacomo Puccini, în premieră
Opera Naţională Bucureşti prezintă o nouă premieră spre finalul stagiunii 2013-2014: “Tosca”, de Giaccomo Puccini, pe libretul semnat de Luigi Illica şi Giuseppe Giacosa după drama „La Tosca” de Victorien Sardou, în regia lui Alfred Kirchner în 6 iunie, de la ora 19.00. Cu un decor minimalist, creat de scenograful Karl Kneidl, atmosfera din „Tosca” nu este una romantică şi poetică, ci una pasională, mistuitoare şi sumbră, potrivit lui Giaccomo Puccini.
Primele reprezentaţii ale noii premiere „Tosca” la Opera Naţională Bucureşti vor fi conduse de către dirijoarea canadiană Keri Lynn Wilson, aplaudată de publicul român în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” şi pe scena Operei bucureştene. În cadrul acestor reprezentaţii vor putea fi ascultaţi mai mulţi artişti invitaţi, printre care soprana Iano Tamar, tenorii Marcello Giordani, Daniel Magdal, Bogdan Zahariea şi baritonul Luis Ledesma.
Alfred Kirchner, regizor german de operă, şi-a început cariera în teatru ca actor. Ulterior, între anii 1994 şi 1998, a pus în scenă Teatralogia „Inelul Nibelungilor” de Richard Wagner la teatrul de operă construit de compozitor la Bayreuth. A montat numeroase spectacole la Opera din Frankfurt, printre care „Die Soldaten” („Soldaţii”) de Bernd Alois Zimmermann, „Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski, „Manon Lescaut” de Giacomo Puccini, „La Bohème” de acelaşi compozitor.
În 2001, a pus în scenă „Tosca” de Giacomo Puccini la Frankfurt, iar în 2008 a montat acelaşi titlu împreună cu scenograful Karl Kneidl la “Volksoper” din Viena, spectacol care a avut premiera pe 12 octombrie 2008. Aici a colaborat cu dirijorul Josep Caballé-Domenech, iar această producţie a fost preluată de Opera Naţională Bucureşti.
De-a lungul timpului, Kirchner a mai pus în scenă la Opera din Oslo „Lohengrin” de Richard Wagner, spectacolul „Das Mädchen mit den Schwefelhölzern” („Fetiţa cu chibrituri”) pentru Festivalul de la Viena, spectacolul „Viva la Mamma! – Le convenienze ed inconvenienze teatrali” („Viva la Mamma – convenţiile şi lipsa de convenţii teatrale”) pentru “Semperoper” din Dresda şi „Aida” de Giuseppe Verdi la Freiburg.
A fost implicat în mai multe premiere mondiale ale unor lucrări semnate de autori ca Martin Walser, Peter Turrini, Heiner Müller, Herbert Achternbusch, Dario Fo, Maxim Gorki şi Hans Zender.
Ca regizor de teatru a colaborat cu teatre din Germania şi Austria, printre care “Burgtheater” din Viena, şi a fost director al Teatrului „Schiller” din Berlin. Spectacolele sale au participat la mai multe festivaluri în Europa.
A mai pus în scenă „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart la teatrul de operă din Magdeburg şi „Die lustigen Weiber von Windsor” („Nevestele vesele din Windsor”) de Otto Nicolai la “Volksoper” din Viena, acest din urmă spectacol efectuând un turneu în Japonia în 2012.
Despre producţia „Tosca”, regizorul Alfred Kirchner declara în 2008 pentru „Wiener Zeitung”: “Consider indispensabilă recunoaşterea imensei diversităţi muzicale şi scenice, capacitatea de a putea trage propriile concluzii referitoare la motivele şi la modul de acţiune a personajelor. De aici reiese întreg universul piesei, capacitatea de vedea printre amestecul şi alăturarea rapidă şi zgomotoasă a unor noi forme de exprimare şi prin aceasta nu doar a savura o piesă plină de trăiri sentimentale, ci şi de înţelegere a acesteia”.
Premiera mondială a avut loc la 14 ianuarie 1900 la “Teatro Costanzi”, astăzi Opera di Roma, rolul titular fiind interpretat de cântăreaţa de origine română Hariclea Darclée, pentru care se spune că ar fi fost compusă aria „Vissi d’arte, vissi d’amore” („Am trăit arta, am trăit iubirea”).
După premieră, criticul Lodi scria în publicaţia „Il Messaggero”: „O revăd încă pe Hariclea Darclée cu frumosul ei obraz scăldat în lacrimi, cântând romanţa «Vissi d’arte», pradă unei sublime abandonări. Ea a avut accente de neuitat, fiecare frază, fiecare cuvânt izvorau din inimă (…). Încă de la primele măsuri teatrul s-a scăldat în bucuria melodiei, emoţionându-se şi palpitând împreună cu protagonista (…)”.
Scenograful Karl Kneidl s-a născut la Nürnberg, a fost elev al pictorului şi scenografului elveţian Ambrose Humm. În 1974 a devenit profesor de scenografie la “Academia de Artă” din Düsseldorf şi a fost distins cu Premiul Cultural din 1986 al oraşului Nürnberg.
A fost remarcat şi ca regizor de teatru, prima sa montare fiind „Crăiasa Zăpezii” de Evgheni Schwarz, la Stuttgart, după care au urmat alte producţii la Frankfurt, Darmstadt, Zürich, Hannovra, Mannheim, Berlin şi Düsseldorf.
În calitate de scenograf a colaborat cu regizorul Peter Palitzsch la spectacolul „Perikles” de la “Berliner Ensemble”, a creat costumele pentru spectacolul „Don Carlos” de Tancred Dorst de la Bonn şi a lucrat în teatre din Frankfurt şi Zürich. La Stuttgart a creat scenografia pentru operele „Il trovatore” („Trubadurul”) de Giuseppe Verdi, „Die Walküre” („Walkiria”) de Richard Wagner şi „Mireasa vândută” de Bedřich Smetana. A creat decoruri şi pentru “Opera de Stat Bavareză” din München.
Dirijori: Keri Lynn Wilson / Adrian Morar. Maestru de cor: Stelian Olariu. Asistent de regie: Rudolf Klaban. Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan.
Din distribuţia stagiunii 2013/2014 fac parte: Iano Tamar (invitată) / Iulia Isaev / Madeleine Pascu, Marcello Giordani (invitat) / Daniel Magdal (invitat) / Bogdan Zahariea (invitat), Luis Ledesma (invitat) / Ştefan Ignat / Valentin Vasiliu, Marius Boloş / Mihnea Lamatic, Horia Sandu / Iustinian Zetea, Lucian Corchiş / Valentin Racoveanu, Vasile Chişiu / Daniel Filipescu, Dan Indricău / Florin Simionca, Victoria Radu / Andreea Sali.
Decorul şi costumele fac parte dintr-o producţie a Volksoper Wien, 2008.
Următoarele reprezentaţii: 8, 13, 15 iunie.
Omagiu baritonului Dan Iordăchescu

Baritonul Dan Iordăchescu alături de fiicele sale, Irina şi Cristina
Luni, 2 iunie, Opera Naţională Bucureşti l-a aniversat pe marele bariton Dan Iordăchescu, nume de referinţă al scenei lirice naţionale şi internaţionale. Maestrul Dan Iordăchescu şi-a celebrat ziua de naştere alături de familie, colegi şi admiratori în Foaierul Galben al teatrului, de la ora 19.00, în cadrul unui concert.
Cele două soliste ale concertului au fost nimeni altele decât fiicele maestrului, care i-au călcat pe urme cu succes devenind astăzi nume cunoscute în lumea operei, soprana Irina Iordăchescu şi mezzosoprana Cristina Iordăchescu Iordache. Alături de baritonii Iordache Basalic şi Odin Ciociea, ele i-au adus un cadou deosebit tatălui lor, o colecţie superbă de arii, duete şi lieduri, semnate de renumiţi compozitori: Hector Berlioz, Georges Bizet, Alfredo Catalani, Henri Duparc, George Enescu, Paolo Frontini, Wolfgang Amadeus Mozart, Jacques Offenbach, Giacomo Puccini, G.E. Pennino, Camille Saint-Saëns, Giuseppe Verdi. Acompaniamentul la pian a fost asigurat de pianista Liana Mareş. Prezentatorul evenimentului a fost cunoscutul critic muzical şi publicist Costin Popa.
Bariton român de talie internaţională, Dan Iordăchescu a fost solist al Operei Naţionale Bucureşti, interpretând însă şi numeroase roluri pe marile scene din Europa, Asia, Africa, America de Nord şi de Sud. A cântat alături de personalităţi ale operei precum Mario del Monaco, Placido Domingo, Renata Scotto, Mirella Freni, Luciano Pavarotti, Giuseppe di Stefano, sub bagheta unor dirijori ca Riccardo Muti, Lorin Maazel, Zubin Mehta, Sir Colin Davis… Printre rolurile care l-au consacrat la Opera Naţională Bucureşti se numără: Don Giovanni din opera cu acelaşi nume de Wolfgang Amadeus Mozart, Germont din “La Traviata” de Giuseppe Verdi, Renato din “Bal mascat” de acelaşi compozitor, Malatesta din “Don Pasquale” de Gaetano Donizetti.