Celebrul economist Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, șoca o lume întreagă anunțând ferm: „Statele Unite au o problemă cu monopopul. Și este o problemă uriașă” Committee on Global Thought.
Marele economist se referea, așa cum arată și titlul materialului său doar la situația din SUA, punând accent pe sistemul bancar, care tocmai fusese salvat de la faliment prin infuzii masive de bani publici. Stiglitz, fost economist șef al Băncii Mondiale, arăta cum bănci de investiții ca Goldman Sachs, Citibank și altele, au ajuns să fie „prea mari pentru a cădea”, iar acest fapt nu este deloc concurențial și extrem de contraproductiv pentru economie și, în final, pentru cetățenii obișnuiți, care plătesc sume colosale pentru finanțarea acestor giganți.
„Până la urmă, bonusurile imense plătite către directorii de bancă în timp ce aceștia duc firmele lor către prăpastie sunt dificil de conciliat cu opinia că plata individuală are ceva de-a face cu contribuțiile sociale ale indivizilor.”, notează, într-un editorial, Stiglitz
Dar dacă problema monopolului este chiar mai profundă și nu se oprește la SUA, daca a cuprins întreaga lume? În Europa, grija autorităților pentru stoparea monopolurilor este, aparent, mai profundă decât în alte țări. Au fost amendați cu sume substanțiale nu doar nume mari din mediul financiar ci și giganți ca Apple sau Google. UE are un comisariat dedicat acestui aspect, cu un comisar cu puteri semnificative și cu instituții corespondente în toate țările europene. Dar dacă nici asta nu este de ajuns? Dacă ne uităm toți, de fapt, cetățeni și autorități, doar la vârfuri, la cazurile celebre, în timp ce în spate, acțiunile monopolistice ne duc spre dezastru, spre momentul în care, prin descoperirea lor, se va prăbuși întregul sistem economic mondial? Dacă regulile economiei au ajuns atât de complexe încât doar câțiva inițiați le mai pot desluși, creând astfel un monopol secret?
O lucrare recentă, care folosește surse publice și teorii care circulă de mai multă vreme fără a fi prea luate în seamă de autorități, trage o concluzie înfiorătoare: Lumea financiară, așa cum o știm sau cum ni se prezintă, este controlată de un grup restrâns de indivizi care operează din umbră, folosind mecanisme complexe pentru a-și proteja interesele și a-și extinde influența. Vă prezentăm, mai jos, detaliile acestor dezvăluiri, care, în componenta lor tehnică, pot reprezenta și o adevărată lecție de educație financiară.
Înainte de toate, să vedem care sunt elementele cu care se operează în lumea afacerilor, transformate de marile interese în căi către ascunderea beneficiarilor reali și a stării de monopol. Practic, folosindu-se de complexitatea sistemului, imposibil de tradus de către un profan, cei care dețin „harta” ajung să controleze din umbră sau chiar direct marile companii ale lumii.
• Acțiunile
Acțiuni preferențiale: asigură o rentabilitate mai mare pe baza unui dividend prioritar care se plătește înaintea dividendelor acțiunilor ordinare; dar nu are drept de vot.
Acțiuni ordinare: nu au prioritate la profit, la dividend, dar au drept de vot.
Acțiuni privilegiate: (voting right shares) – sunt emise cu privilegiul de a avea un vot, două voturi sau trei voturi pentru o singură acțiune.
• Obligațiuni care se pot transforma în acțiuni:
Împrumuturi (sau datorii) care se pot converti în acțiuni – obligațiuni de împrumut convertibile în acțiuni. Deținătorul obligațiunii are dreptul să primească acțiuni la companie în locul banilor cu care a împrumutat compania.
Obligațiuni de împrumut cu bonuri de subscriere – aceste titluri de împrumut dau dreptul deținătorului să achiziționeze ulterior la un preț fixat înainte acțiuni la societatea emitentă.
Drepturi de preferință – intervin în cazul majorării capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni. Acțiunile nou emise vor fi oferite spre cumpărare în primul rând acelor acționari care dețin drepturile de preferință.
Drepturi de atribuire – constau în participarea tuturor posesorilor de acțiuni ordinare la majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve. Practic, majorarea de capital social generează o distribuire gratuită de acțiuni. În plus, se poate distribui dividendul sub forma de acțiuni. Drepturile de atribuire se pot vinde pe piata.
Warantul – este o valoare mobiliară care îndreptățește pe detinator sa cumpere actiuni la societatea care i-a emis la un preț fixat prin warrant. Pe piață apar ca:
– acțiuni cu warrant;
– obligațiuni de împrumut cu warrant.
Toate aceste obligațiuni de împrumut permit ca banii împrumutați unei societăți să se transforme în acțiuni cu drept de vot la acea societate. Aceste Obligatiuni și Drepturi care se convertesc în acțiuni se vând pe bursă. Astfel ele pot fi cumpărate de acționarii unei companii înaintea Adunării generale a acționarilor pentru a avea un aflux mare de acțiuni cu drept de vot.
China se folosește de sistemul complex de acțiuni și obligațiuni, precum și de procesul aparent transparent al voturilor acționarilor, pentru a controla marile capitaluri
Aceste tipuri de acțiuni și obligațiuni convertibile în acțiuni au fost inventate și legiferate de ceea ce Fundatia Corporate Transparency numește „Secta Bancară Tibetană” condusă de Dalai Lama pentru a stăpâni prin majoritate de acțiuni (voturi) toate companiile și corporațiile multinaționale înregistrate în Occident. Conform lucrării care a fost deja preluată pe mai multe site-uri din afara țării și ale cărei elemente principale le puteți găsi aici: marile companii sunt doar înregistrate pe teritoriul american și european dar beneficiarii reali sunt în Tibet – China. Lucrarea mai sus amintită prezintă și schema prin care China preia controlul companiilor, în cadrul procesului de vot din marile corporații. Prezentăm mai jos schema, așa cum a fost ea documentată de sursa amintită, care precizează că a folosit mai ales surse publice și date oficiale pentru a explica întregul sistem de vot.
Astfel, un cetățean chinez dă mandate de vot catre un agent secret Punjab să voteze în lipsa lui. Acest agent secret se prezintă ca reprezentant al firmei care deține acțiunile si activele care se pot converti in actiuni. Această firmă face parte din Trustul Bancar Tibetan. La rândul lui, el mandatează o instituție care să îl reprezinte în Adunarea Generală a Acționarilor – o societate închisă (closed corporation) din Gurgaon, Hyderabad, Pune, Kolkata sau alte zone din India. Această companie, la rândul ei mandatează o altă instituție, Banca Custode, tocmai acea bancă ce are ca obiectiv să țină în păstrare acțiunile si activele care se pot converti in actiuni ale companiilor cotate la bursă, prin urmare și ale firmei lui.
Banca custode, care se află în Singapore, are acces și vizibilitate totală la acțiunile și obligațiunile care se pot converti în acțiuni aflate in posesia tuturor companiilor care fac tranzacții la acea bursă. Tot ea este atașată la o bursă de valori și ține în evidență acțiunile și obligațiunile și coșurile de contracte futures care au suport acțiuni (care se pot transforma în acțiuni) aflate în posesia celor care cumpără sau vând pe acea bursă.
Un proces care cuprinde întreg mapamondul via Caraibe.
Cum se face
Autorii lucrării vin și cu un exemplu care să poată arăta mai clar cum funcționează procesul extrem de complex prin care grupuri de interese din China ajung să controleze marile companii ale lumii. Îl prezentăm, mai jos.
Să presupunem că la:
• Bursa Saint Lucia Securities Exchange din Caraibbe s-au cumpărat coșuri de active care se pot schimba în acțiuni la firma Boeing de către un cumpărător – fond mutual al lui JP Morgan- de la un vânzător din Singapore. Atunci, coșurile (pachete) de active financiare care se pot transforma in acțiuni Boeing sunt transferate de la banca custode din Singapore, care deservește bursa din Singapore, către banca custode din Saint Lucia din Caraibbe.
• Să presupunem că și alte coșuri de contracte de opțiuni care se pot transforma în acțiuni ale firmei Boeing au fost cumpărate de o firmă – de exemplu Vanguard, de pe bursa din Grenada (Grenada Securities Exchange), tot din Caraibbe – de la un dealer aflat în Singapore. Și în acest caz, coșul de contracte futures cu opțiuni din banca custode din Singapore, atașată la Bursa din Singapore sunt transferate în custodie în banca custode din Grenada (din Caraibe) atașată la Bursa din Grenada numită Eastern Caribbean Securities Exchange (ECSE).
• În continuare, considerăm că alte coșuri de strategii de opțiuni bazate pe acțiuni ale firmei Boeing au fost cumpărate de un dealer, spre exemplu Black Rock, pe bursa din Dominica, numită Dominica Eastern Caribbean Securities Exchange, de la un dealer, să presupunem Goldman Sachs, tot din Singapore. Atunci, aceste pachete de strategii cu opțiuni bazate pe acțiuni ale firmei Boeing sunt transferate de la banca custode din Singapore care deservește Singapore Stock Exchange către banca custode din Dominica atașată la Bursa din Dominica.
În realitate, aceste pachete de produse financiare sunt confecționate în India și trec pe bursele din Caraibe (18 burse) care reprezintă veriga de legătură între Orient – India și Occident – SUA, Europa, Canada. Ulterior, pachetele de obligațiuni convertibile in acțiuni Boeing trec in posesia celor 8 Banci Custode din cadrul Eastern Caribbean Stock Exchange, repartizate cât mai uniform, acestea așteaptă termenul pentru ca toate instrumentele derivate de pe piața OTC care au ca suport acțiunile companiei Boeing să se convertească în acțiuni la compania Boeing. La contractele futures și opțiuni care au ca suport acțiunile Boeing (obligațiuni convertibile, warante, drepturi) există un punct(denumit trigger point, adică punct de declanșare) de la care nu mai aduc profitul scontat și sub acest pretext artificial ele se convertesc în acțiuni la firma Boeing. Dealerii/vânzători și dealerii/cumpărători de la Bursele din India fac intenționat ordine de cumpărare și vânzare care conduc intenționat produsele financiare către acea valoare de “piață” numită punct de declanșare – trigger point (sau punct mort). La această manevră foarte subtilă participă și brokerul bursei care, în înțelegere cu dealerii, conduce un coș mare de active financiare în punctul mor, la care acestea se schimbă în actiuni (cand profitul din dividend devine mai atrăgător decât profitul din dobânda).
Menționăm ca la momentul la care se declanșează convertirea în actiuni, acele produse financiare nu se mai află în băncile custode din India ci au fost deja transferate în offshor-urile din Caraibe, în bursele din Canare și în offshore-rurile din Delaware și South Dakota, New York Stock Exchange, New York NASDAQ, Chicago Mercantille Exchange.
Bursele din offshore-rurile din Caraibe sunt:
– Saint Lucia;
– Grenada;
– Dominica;
– Saint Kitts and Nevis;
– Saint Vincent and Grenadines;
– Antigua and Barbuda
Ele fac parte din grupul celor 8 Eastern Caribbean Stock Exchange. Acțiunile se află în păstrare la banca custode care deservește bursa unde ele au fost cumpărate ultima dată.
Etapa finală, preluarea controlului din China. Traseul, pas cu pas!
După această fază, arhitectii financiari din China/Tibet pregătesc pachete de active (coșuri de active financiare) ce urmează să se preschimbe în acțiuni și pregătesc și cele 100-120 de companii din cele 500 (care formeaza Trustul Bancar Tibetan) care sunt cele mai potrivite pentru a intra în posesia acestor active (pentru a le folosi la vot). Aceste 120 de companii, toate cu procente de sub 1%, vor avea o putere de vot (votting power) de 40%, suficienta pentru a numi conducerea firmei. Pentru a strânge acțiuni se folosește schimbul (barter sau troc) sau cumpărarea directă. Pentru a strânge blocuri sau coșuri cu active care conțin obligațiuni convertibile în acțiuni, obligațiuni cu warante convertibile în acțiuni sau obligațiuni de împrumut cu bonuri de subscriere (care permit sa subscrie la acțiuni noi emise), se apelează la un barter cu Banca Centrala din Caraibbe numită East Caribbean Central Bank. Este important de precizat că ea are moneda ancorată de dolarul american, la un curs fix.
China a ales bursele Indiei să fie în vârful lanțului de burse fuzionate între ele din Europa, Canada și SUA. Bursa NASDAQ – Amex este o bursă a burselor din lume și, pentru că se află în vârful piramidei de burse fuzionate, are posibilitatea să vadă toate tipurile de acțiuni și obligațiuni (inclusiv cine este proprietarul lor), să faca pachetul de active și să le aducă în punctul de declanșare – punctul mort (trigger point). La acest punct de declanșare pachetele de active se transformă în acțiuni.
La fel și DTCC – Depositary Trust and Clearing Corporation care este cel mai mare conglomerat de bănci custode interconectate între ele, are dreptul și posibilitatea de a vedea toate acțiunile și obligațiunile și să formeze coșul de active care se pot transforma în acțiuni. Aceste acțiuni și active OTC bazate pe obligațiuni sunt cumpărate de pe bursele din Caraibbe, ajung în băncile custode din Caraibe, apoi se vând o parte către Bursa din Trinidad de Tobago, Latin America International Financial Exchange din Republica Dominicana sau Bolsa de Valores din Republica Dominicană si Bursa din Bermuda – Bermuda Stock Exchange. În final, ajung la Banca Custode a acestor burse. După aceasta se vând către bursele din Insulele Canare care au o oarecare independență față de Guvernul Spaniol (se vehiculează ideea că nu sunt offshore-uri).
De aici, voturile pleacă, prin împuternicirea unui agent, către offshore-rurile americane:
– Delaware – un gigant finaciar care are în componență aproximativ 40 de bănci;
– South Dakota – o bursă mascată de produse OTC. Vânzările se fac prin Electronic Comunication Network pe piața NASDAQ.
De aici pleaca imputernicirea de vot (delegat este un mandatar rrom care primește comnenzile direct din Tibet) pentru Băncile Custode din Chicago Mercantile Exchange, New York Stock Exchange si New York NASDAQ. La aceste burse Banca Custode este însărcinată să execute procesul de votare și creează majoritatea de voturi pentru a numi Consiliul de Administrație care numește directorul.
Metode pentru a obține majoritatea de voturi
„Pentru a pregăti o majoritate de voturi în posesia companiilor financiare care formează Trustul Bancar Tibetan, experții lor financiari se folosesc de mai multe procedee.”, notează lucrarea citată, promovată în România de o asociație care sintetizează, pe site-ul său , principalele idei, inclusiv schema despre care scriem. Iată schema dezvăluită de sursele citate.
Să presupunem că numărul companiilor mamă din Trustul Bancar Tibetan este de aproximativ 50. Fiecare companie are aproximativ 10 “pui” – alte companii din același grup care poartă numele companiei mamă: bancă comercială; bancă de investiții; fonduri mutuale; hedge fonduri (fonduri cu capital de risc); brokeri – dealeri (adică burse); firme de asigurări; asset manager – adică banca custode sau clearing bank; societate închisă (closed corporation). În total, 50×10 =500 companii
Din aceste companii, arhitecții financiari din China trebuie să aleagă 100-110-120 de companii cară să întrunească o majoritate de 38-40% din drepturile de vot ale firmei pentru a vota în adunarea generala a acționarilor și a alege un director de naționalitate iudeică. Trebuie menționat că 10-20% din acțiunile emise nu au drept de vot.
De asemenea, companiile care au participații mari, de 5-10-15% din actiuni, nu au drept de vot pentru că legile financiare internaționale nu permit așa ceva. Aceasta pentru că obiectul lor de activitate este chiar deținerea de acțiuni la alte companii în scopul tranzacționării. Astfel se presupune că ar fi tentați să facă monopol pe piață. Aceasta doar de fațadă, pentru ca agențiile guvernamentale să-și focuseze vigilența pe acționarii mari. În timp ce agențiile antimonopol din occident supraveghează acționarii de top (top 10 sau top 20), chinezii formează, în ascuns, o majoritate de voturi cu acționari foarte mici care nu atrag atenția.
120 acționari x 0,33% = 40%
Deci, cu un procent mediu de 0.33% se poate obține 40% plus un vot daca toți cei 120 votează aceeași membri în Consiliul de Administratie. Aceasta presupunând că din 100% acțiuni doar 80% au drept de vot. Astfel, cele 500 de companii, cumpărând acțiuni “unii la altii” și întrunind majoritate de voturi “unii la altii”, practic au fuzionat. Legal, fuziunea tradițională a două companii se petrece cu totul altfel, este foarte vizibilă, dezbătută în massmedia și este anunțată public. Două companii pot fuziona prin schimb de acțiuni sau prin emisiunea de acțiuni noi la noua firmă rezultată prin fuziune, astfel încât valoarea acțiunilor unui acționar să fie echivalentă cu valoarea acțiunilor acelui acționar înainte de fuziune.
În cazul trustului de 500 de companii financiare Tibetane fuzionarea lor nu este sesizată public pentru că ele au fuzionat în secret pe bursă. Ele au fost de acord tacit să cumpere acțiuni unele la altele, să voteze unele la altele și să numească consiliul de administrație unele la altele. Acum ele formează o singură companie, adică un conglomerate format prin fuziunea nevizibilă a 500 de firme. Această fuziune nu este observată de societatea democratică occidentală sau de agențiile guvernamentale antimonopol. Nimeni nu îsi imaginează mecanismul prin care 500 de companii ar putea sa fie înțelese între ele.
Conform lucrării mai sus amintite, „fuzionarea aceasta ilegală este condusă din Tibet din vechime, foarte precis, pe baza unor parole și a unor tabele de cifrare numite cifruri polialfabetice. Tabelele sunt foarte bine explicate in Kabala – Magia Ceremonială (pag 109).”
Autoriii materialului explică faptrul că parolele se transmit direct din China prin intermediul unor agenți Punjab către indienii care controlează bursele și către iranienii care controlează Băncile Custode. Nici iranienii și nici indienii nu știu că cifrurile vin din Tibet. Mai mult, nici guvernele iranian si indian nu cunosc aceste secrete. Doar un grup mic de 500 de iranieni condusi de Ayatolah și un grup de 500 de indieni conduși de liderii religioși hinduși (din zona Taj Mahal) și brahmani sunt implicați în această activitatea bancară ocultă.
Împuternicirea de vot transmisă în secret conține următoarele elemente:
a) numele companiei financiare care deține acțiunile, numărul de acțiuni deținute și numărul de voturi corespunzătoare pe care are dreptul să și le exprime în adunarea generală a acționarilor,
b) numărul de voturi acordat fiecărei din cele 7 persoane candidate din care 5 vor fi aleși în consiliul de administrație.
Cei 5 aleși îl vor alege cu majoritatea de voturi pe managerul companiei. Agentul împuternicit să transmită parolele este protejat de legea anonimității și legea secretului bancar. El face parte dintr-o societate financiară închisa (closed corporation) și care se află în offshore.
Citind aceste dezvăluiri credem că ar trebui ca liderii mondiali, economiștii, cetățenii obișnuiți, europeni, americani sau de pe alte continente, să cerem transparență și responsabilitate din partea instituțiilor financiare si a statelor ai căror cetățeni suntem. Numai printr-o conștientizare largă și prin acțiuni concertate se poate începe procesul de corectare a acestui sistem distorsionat și de restabilire a echilibrului în economia globală.”, avertizează sursa amintită
.
Din perspectiva autorilor lucrării, este clar că lumea financiară, așa cum o știm sau cum ni se prezintă, este controlată de un grup restrâns de indivizi care operează din umbră, folosind mecanisme complexe pentru a-și proteja interesele și a-și extinde influența. „Este esențial ca această realitate să fie adusă la lumină pentru ca viitorul economiei globale să fie construit pe fundamente de transparență și justiție. Acesta este momentul în care lumea trebuie să se trezească și să recunoască adevărații păpușari din spatele scenei financiare internaționale. Ceea ce este în joc nu este doar stabilitatea economică, ci și însăși ideea de democrație și suveranitate națională. Este timpul pentru o schimbare radicală și pentru responsabilizarea celor care, timp de prea mult timp, au acționat fără a fi trași la răspundere.”.
Varsta dauneaza grav economiei !
daca a inteles si descris fenomenul ceea ce vezi nu e intodeauna ceea ce pare:
lumea e manevrata din China , dar nu de China!
vezi baietii cu cipuri care va manevreaza pietele
Păpușate de SUA cu sancțiuni și dolari tipariti susținuți prin războaie provocate de papusari
Un postac viareg a sesizat ceea ce am sesizat si eu ca fiind o inadvertenta de formulare, „din China”-„de catre China” si a sarit cu disperare sa deturneze sensul real asa cum s-a procedat de HAITE cand cu Wuhan si virusul bolsevic chinez pe care l-au pus pe seama „occidentalilor”…China BOLSEVICA comite de peste trei decenii imixtiuni in economiile si finantele occidentale, asa cum am remarcat
de 12 ani…A facut-o pe fatza speculand laxitatea impusa de ILEGALII dislocati in fruntea statelor occidentale…Intre timp, primind
contralovituri dure a apelat la sistemul deplin conspirat prezentat in material…
Nimic nu e intamplator, componenta la varf a BRICS se suprapune increngaturii de banci si burse, China BOLSEVICA, India care l-a dat pe Ghandi, „republica bolsevic-islamista” Iran, Tibetul care l-a dat pe Lama si autorii materialului preluat de Dl Soare au uitat sa mentioneze Coreea de Nord ce-si finanteaza inarmarile prin operatiuni economice si financiare de un tip identic…
Deci iranienii controlează băncile custode iar directorii aleși pentru aceste companii sunt evrei.
Dar am înțeles acum de ce Tibet (a mai fost un articol la fel de „valoros” pe această temă unde era menționat teritoriul acela): pentru că trece fibra de date folosită de aceste burse din Tibet, prin tunelurile dacice, direct în Delaware…
Ínainte vreme banii reprezentau munca ßi creativitatea.Azi, muncă pare din ce ín ce mai lipsita de sens, serviciile se formalizează iar „invențiile” financiare creează monștri ce distrug civilizația și ideea de economie, punând ideea de escrocherie deasupra celorlalte valori pentru a obține putere.Pentru ce? Pentru satisfacția unor psihopați?De condus nu pot conduce civilizația.Dar vor să o blocheze, s-o distrugă.
Vrajla pentru prosti. Lumea este papusata de Pentarhia Intunericului ce conduce din umbra aceasta lume. Ce este această „pentarhie” a întunericului? Nu chinezii au devalorizat dolarul rupandu-l de acoperirea in aur ci FED care e in mana Pentarhiei Itunericului.
„Grupuri cu structură familială, care posedă o bogăție de neconceput, motiv pentru care controlează complet economia mondială. Toate băncile sunt sub autoritatea lor și, în consecință, toate statele care împrumută de la ei. Aceste cinci grupuri sunt loiale lui Eusfor (Lucifer, aducătorul luminii! – n.n) și planurilor sale, motiv pentru care sunt grupul secret care conduce finanțarea, promovează și dirijează fiecare alegere satanică a tatălui lor Lucifer. Ei au un control complet asupra politicienilor, oamenilor de știință și a tuturor formelor de mass-media, precum ziarele și rețelele de radio, cu care controlează masele.
Scopul lor final este de a subjuga umanitatea prin sănătate, alimentație etc. Patria noastră, datorită poziției sale geografice importante, care unește estul și vestul este o lucrare importantă în atingerea obiectivelor lor. De multe ori, până acum, au vrut să o distrugă, dar forțele spirituale care ne păzesc patria și o protejează nu au permis-o.”
ce sa vezi:
dalai lama inamicul chinei e capul rautatzilor…DIN SHAMBALA!
-porcareaua asta a aparut prima data pe radio-activejews
si e copie dupa vrajelile lu golban…
Autorul a folosit un cod pentru a putea expune mecanismele-suveicǎ folosite ca sǎ se preia controlul asupra economiei mondiale. Codul constǎ în utilizarea unor noțiuni precum „secta tibetanǎ”, „iranienii”, „Dalai Lama” în loc de a nominaliza direct, pe fațǎ, grupǎrile sioniste care reprezintǎ interesele celor câteva familii evreiești ce stǎpänesc lumea occidentalǎ.
Perversitatea taierii imprejur. Cand rabinul le taie rama alesilor nou nascuti acesta le juge sangele cu gura ce iese din rama ciopartita. Asta da religie satanica pentru un popor ales chiar de Satan. https://www.youtube.com/watch?v=-m8ER7zZT-0&ab_channel=Let%27sPleaseGod
Dar OARE economiile si finantele DESERTICE/semitice si DESARTICE/occidentale au avut dreptul, TIMP de peste TREI MII de ani, sa produca imixtiuni in TREBURILE ALTOR NEAMURI ? NU !!!
Vorba proverbului: „Ce ție nu îți place altuia nu-i face”.