Moştenirea culturală din Transilvania

Trei evenimente de o mare vizibilitate, având un interes deosebit în valorizarea patrimoniilor culturale, naţionale şi europene, au avut loc la New York, la finele anului 2013, implicând colaborarea mai multor instituţii prestigioase: „Columbia University”, „Institutul pentru Europa Centrală şi de Est” de la Columbia University, Institutul Cultural Român de la New York şi Consulatul General al Ungariei de la New York.

La aceste evenimente, România a fost reprezentată de doi profesori renumiţi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. dr. Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, şi prof. dr. Virgil Ţârău de la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Mai întâi a avut loc o masă rotundă la „Columbia University” cu tema „Moştenirea culturală din Transilvania”. Conferinţa a fost organizată de catedrele de istorie şi de limbi est şi sud-est europene de la „Columbia University”, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la New York, la care au participat prof. Dr. Aurel Pop, prof dr. Virgil Ţârău din România, invitaţi ai Instituţiilor implicate ce au colaborat la realizarea acestui amplu eveniment şi ai Institutului Cultural Român de la New York, co-organizator şi coordonator al celor trei evenimente ce s-au desfăşurat cu acest prilej la „Columbia University”, Consulatul General al Ungariei şi în Sala „Auditorium” de la ICR NY.

La conferinţa ce a avut loc la „Columbia University” au participat Attila Pok, visiting professor în domeniul istoriei, profesorul american Holly Case, profesorii Stefano Bottoni şi Terez Oborni de la Institutul de Istorie din Ungaria, alături de profesorii universitari veniţi din România, de la „Babeş-Bolyai”. Acest eveniment cultural şi academic a fost iniţiat de Consulatul General al Ungariei de la New York. Asemenea altor evenimente academice de mare prestigiu, şi cu prilejul acestei mese rotunde, directorul de la „East Central European Center” de la „Columbia University”, prof. dr. Alan H. Timberlake, s-a implicat activ, echilibrat şi echidistant în organizarea unui eveniment de mare prestigiu.

Biserica fortificată Sf. Sevastius, Cristian, Sibiu

Institutul Cultural de la New York a mai colaborat cu profesorul Alan H. Timberlake, directorul „Institutului pentru Europa Centrală şi de Est” de la „Columbia University”, şi cu prilejul seriei de conferinţe susţinute de prof. dr. Adrian Majuru în 6 octombrie 2013, tot la „Columbia University”, având ca temă „Civilizaţia din ţările sud-europene din timpul dictaturii comuniste şi în perioada tranziţiei post-comuniste”.

Profesorul Adrian Majuru a prezentat cu acel prilej mai multe conferinţe având în centrul lor capitala României, văzută ca „Habitat and Mentality”, printr-o colaborare de durată, stabilită de marea universitate de la New York şi conducerea ICR New York. Un rol important în stabilirea unui parteneriat de lungă durată între Institutul Cultural Român şi „Columbia University” l-a avut prof. dr. Mona Momescu, de la lectoratul român „Nicolae Iorga” din cadrul Universităţii.

Prezenţa celor doi istorici români, cunoscuţi pentru lucrărilor lor de referinţă cu privire la istoria Transilvaniei, a adus bogate informaţii şi un material de cercetare inedit, accentuând patrimoniul multicultural din Transilvania şi patrimoniul multicultural al României, ca atare.

Prof. Ioan-Aurel Pop este un expert în domeniu, el fiind, de altfel, coordonatorul celor trei volume publicate la Cluj-Napoca în anii 2009-2010, „History of Transylvania”. Aceasta este cea mai recentă sinteză, de altfel, la care contribuţia prof. Ioan-Aurel Pop a fost remarcabilă, în cadrul unui proiect care i-a mai avut drept coordonatori pe Thomas Nagler şi pe Andras Magyari. O altă lucrare a prof. I.A. Pop, deseori citată de istorici, se numeşte „Romanians and Hungarians from the 9th Century to the 14th Century. The Genesis of the Transylvanian Medieval State”. Ea a fost publicată în anul 1996 la Cluj-Napoca, fiind foarte cunoscută şi apreciată printre istoricii acestei problematici.

Cetatea Făgăraş

Istoricii invitaţi din România erau recomandaţi de cercetările lor de-a lungul ultimelor două decenii. Şi fiecare dintre ei, ştiind că va fi vorba de trei evenimente dedicate subiectului, ce vor fi prezentate, în trei locaţii şi contexte diferite de la New York, a venit pregătit într-un mod remarcabil pentru a susţine câte trei conferinţe, însoţite de un bogat material documentar şi de slide show-uri diferite, menite să evidenţieze bogăţia patrimoniului şi complexitatea realităţilor cercetate.

Patrimoniul cultural din Transilvania şi multiculturalismul ce-l caracterizează au condus mulţi cercetători la concluzia că putem întâlni întreaga Europă şi valorile ei culturale într-un periplu având drept ţintă Transilvania. Specialiştii, dar şi turiştii obişnuiţi care cunosc Europa trăiesc acelaşi sentiment al unei Transilvanii ce conţine, pe o suprafaţă mai mică, marea şi fascinanta Europă. E suficient să cercetăm arhitectura lăcaşurilor de cult a oraşelor din spaţiul rural tradiţional şi din cel urban, pictura, meşteşugurile, ocupaţiile, artele spectacolului, costumele, dansurile, muzica, cetăţile de apărare, bisericile fortificate, castele, conace şi istoria creării instituţiilor moderne din sec XX, uniunile de creatori, dezvoltarea cinematografiei.

Accentul pus pe slide show-uri şi arhivele de imagini a fost menit să evidenţieze, prin toate aceste mărturii vizuale, un inventar infinit de expresii prin care moştenirea culturală a unor spaţii din Transilvania ne-a fost transmisă, cu toate stratificările, contextele, concomintenţele şi influenţele multiculturalismului.

Al doilea set de comunicări şi conferinţe a fost prezentat de istoricii invitaţi, în spaţiile elegante şi primitoare ale Consulatului General al Ungariei, la eveniment participând, alături de reprezentanţii mediului universitar din România, Ungaria şi America, directorul Institutului Cultural Român, dr. Doina Uricariu, şi Ambasadorul şi Consulul General al Ungariei, Excelenţa Sa, domnul Karoly Dan, amfitrionul şi iniţiatorul proiectului.

Castelul Huniazilor

Al treilea eveniment, în cadrul acestei teme de o asemenea complexitate, a avut loc în Sala „Auditorium” de la Institutul Cultural din New York, unde majoritatea audienţei a fost formată, de data aceasta, din români şi unguri, cu toţii cetăţeni americani care trăiesc la New York.

Spre deosebire de audienţa ce a participat la „Columbia University” şi la Consulatul General al Ungariei, numai persoanele care au fost prezente la toate cele trei evenimente academice dedicate moştenirii culturale în Transilvania au putut să realizeze cât de importantă şi valoroasă a fost contribuţia istoricilor români care a reflectat, prin discurs şi prin slide show-uri, patrimoniul cultural din Transilvania de o bogăţie remarcabilă.

Prof. Ioan-Aurel Pop a pus un accent deosebit, în cele trei conferinţe, asupra patrimoniului multicultural din România, văzut ca o sinteză europeană între Occidentul Latin şi Orientul Bizantin („The Multicultural Patrimony of Romania-European Synthesis between the Latin Occident and Byzantine Orient”). Ideea cu care a debutat conferinţa prof. I.A. Pop a fost aceea că, dacă ţinem seama de faptul că „pater”înseamnă, în latină, părinte, tată, ascendent direct într-o relaţie de înrudire şi continuitate fundamentală, va trebui să privim patrimoniul cultural ca pe o moştenire pe care am primit-o de la părinţii noştri ce trebuie păstrată, îmbogăţită, apărată, cu orice efort şi pentru totdeauna.

În cadrul acestor transmiteri patrimoniale, prof. dr. Ioan-Aurel Pop consideră că România deţine o moştenire unică în interiorul Europei, aflată la confluenţa dintre Europa Occidentală şi Europa de Est, unde Transilvania reprezintă un spaţiu caracterizat prin intervenţia şi convieţuirea atâtor elemente variate de cultură şi civilizaţie. Peisajul urban şi rural din Transilvania ne pune faţă în faţă cu prezenţa unor lăcaşuri de cult diferite, de la domurile şi cupolele bizantine şi neobizantine ale bisericilor ortodoxe la turnurile gotice care se înalţă la cer şi arcurile romane ale unor biserici, la care se adaugă faţadele baroce. Toate aceste vestigii de arhitectură reprezintă o alăturare şi, uneori, o îmbrăţişare neaşteptată de diverse stiluri, dacă privim şi cercetăm şi sinagogile existente în Transilvania.

Sarmizegetusa

În anumite locuri din Transilvania, pe suprafeţe ce nu depăşesc câteva sute de metri pătraţi, descoperim biserici ortodoxe şi greco-catolice, lângă biserici romano-catolice, calviniste, luterane sau unitariene, situate în vecinătatea unor sinagogi şi lăcaşuri dedicate altor credinţe. La Cluj, de pildă, în oraşul considerat, prin tradiţie, capitala Transilvaniei, chiar numărul reprezentanţilor tuturor acestor credinţe şi raportul dintre aceste numere indică, deopotrivă, multiculturalismul, ecumenismul şi co-existenţa, un complex cultural şi confesional exemplar, o bogăţie de stiluri artistice şi arhitecturale din care nu lipsesc clădirele „Secession” („Art Nouveau”, „Modern Style”, „Jugendstil”). Goticul se întâlneşte cu stilul arhitecturii Moldovei şi Maramureşului şi al spaţiului românesc ce poartă atâtea vestigii de la daci şi romani, Bizanţul cu lumea de după Bizanţ, mărturii fundamentale ale culturii Europei Occidentale pot fi prezentate cu referire la atâtea oraşe din Transilvania în care este prezent şi rococo-ul alături de neoclasicism.

Ideea că Transilvania este o Europă în miniatură a fost permanent circumscrisă în cadrul acestor conferinţe de accentul pus pe valorile patrimoniale transmise de Antichitate, Evul Mediu, istoria interbelică a României, perioada celor două războaie mondiale, dar şi pe evoluţia unor instituţii profesionale, precum cinematografia, micile meşteşuguri, spectacolele de teatru şi cabaret, arta machiajului, industria de advertising etc.

Sighişoara

Dintre lucrările de istorie citate şi numele vehiculate în cadrul conferinţelor, prof. dr. Ioan-Aurel Pop s-a referit la Nicolae Iorga, „Byzance apres Byzance”, la Dmitri Obolensky şi lucrarea sa publicată la Londra, în 1971, „The Byzantine Commonwealth Eastern Europe 500-1453”, la „Esperienze imperiali nella storia d’Europa” de Andrea Piras, la studiul profesorului Ioan-Aurel Pop, „Lo slavismo culturale ed i Romeni nel Medioevo”, publicat într-un volum de cercetări cu mai mulţi autori, „La Roumanie en Europe: entre l’Occident latin et L’Orient byzantin” de I.A. Pop, „The Realm of St. Stephan of Medieval Hungary 895-1526”, lucrare de Pal Engel, pulicată la Londra, în 2001, „Secuii. Istorie, cultură, identitate” de Hermman Gusztav Mihaly, „Aşezarea saşilor în Transilvania” de Thomas Nagler, „Situation of the Hungarian Kingdom in the Thirteenth and Fourteenth Centuries” de I.A. Pop, „La romanité dans le sud-est de L ‘Europe” de Haralambie Mihăescu, „Le origini delle lingue neolatine” deCarlo Tagliavini, „Contribuţii la istoria culturii româneşti”, o ediţie de Silvia Panaitescu cuprinzând studiul lui Petre P. Panaitescu despre perioada slavonă la români, „Geneza statului în evul mediu românesc” de Şerban Papacostea, „Nobilimea românească în Transilvania între anii 1440-1514” de Ioan Drăgan etc.

În conferinţele susţinute de Prof. dr. Virgil Ţârău, şi acestea în număr de trei, excepţional documentate, audienţa a descoperit imagini şi realităţi ale Transilvaniei de la sfârşitul secolului al XIXlea şi din secolul XX, cu referiri la arta spectacolului, modă, profesiuni noi cu mare trecere în lumea mondenă a Europei, aşa cum au fost introduse şi susţinute acestea în oraşele Transilvaniei (teatre, saloane de cosmetică, ateliere de fotografie, industria cinematografului etc.).

Aşa cum ne arată afişul acestor serii de evenimente complexe dedicate „Moştenirii culturale din Transilvania”, conferinţele de la „Columbia University”, Consulatul General al Ungariei şi sala „Auditorium” de la Institutul Cultural Român din New York, au constituit o oportunitate pentru mediul universitar american şi audienţa formată din americani, unguri, germani şi români născuţi, unii dintre ei, chiar în Transilvania, de a trece în revistă un patrimoniu ce aparţine României, creat de-a lungul istoriei din convieţuirea românilor, întotdeauna populaţie majoritară, alături de unguri, germani, evrei şi alte naţionalităţi care au clădit, laolaltă, valori artistice şi culturale, un patrimoniu miraculos, o oază europeană în Europa, pe care istoricii au datoria să le pună în evidenţă, respectând adevărul istoric, în vreme ce locuitorii României au datoria şi responsabilitatea de a le păstra şi transmite neştirbite urmaşilor.