Curtea Constituțională arată, în motivarea deciziei privind respingerea inițiativelor PNL-USR și PSD de revizuire a Constituției, că măsura de interzicere a amnistiei și grațierii faptelor de corupție nu se poate implementa printr-o revizuire a Constituției, transmite Mediafax.
„Constituţia poate dispune limitarea puterii publice, aşadar, a autorităţilor publice, în beneficiul cetăţeanului sau a unor valori de interes general pentru a evita abuzul de putere. De aceea, Constituţia este cea care consacră drepturi/ libertăţi fundamentale, dându-le o redactare normativă, şi, prin urmare, nu le poate afecta/ suprima, sens în care art.152 alin.(2) din Constituţie este neechivoc. Rezultă că protecţia constituţională a cetăţeanului este ascendentă, astfel că şi revizuirile constituţionale trebuie să acorde o protecţie din ce în ce mai sporită drepturilor şi libertăţilor fundamentale [în accepţiunea art.152 alin.(2) din Constituţie protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale poate cunoaşte doar o orientare ascendentă – Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, par.65]. Totodată, Constituţia protejează interesul general realizând un just echilibru între acesta şi drepturile/ libertăţile fundamentale [a se vedea, în acest din urmă sens, Decizia nr.799 din 17 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.440 din 23 iunie 2011, în care s-a reţinut că extinderea intervalului temporal al reţinerii de la 24 la 48 de ore -răspunde obligaţiei statului de a asigura un just echilibru între interesul apărării drepturilor fundamentale ale individului şi interesul apărării ordinii de drept-]”, se arată în motivarea Curții Constituționale, cu privire la respingerea inițiativelor partidelor de revizuire a Constituției.
Sursa citată arată că interzicerea amnistiei și grațierii privind faptele de corupție limitează puterea publică.
„Curtea constată că, în esenţă, prin revizuirea constituțională preconizată se are în vedere eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau graţierea [colectivă/ individuală] pentru -fapte de corupţie-. Reglementarea analizată limitează puterea publică, astfel încât niciuna dintre autorităţile publice nu va dispune de atribuţia de a amnistia/ graţia -fapte de corupţie-”, mai transmite CCR.
Curtea Constituțională a statutat că „puterea publică în mod axiomatic are caracter unic şi organizat, iar, în sistemul de drept continental, instrumentul juridic primar care ordonează puterea publică este actul fundamental al statului”.
„ Acesta, prin natura sa, implică, pe de o parte, o dimensiune constitutivă, care vizează stabilirea/instituirea puterilor statului şi a autorităţilor publice fundamentale, şi, pe de altă parte, o dimensiune atributivă, care vizează conferirea şi definirea atribuţiilor/competenţelor autorităţilor publice antereferite. Aşadar, puterea publică nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune diviziunea funcţiilor între diferitele autorităţi publice, iar în privinţa celor de rang constituţional aceasta îşi are, în mod evident, temeiul direct şi originar în Constituţie. Prin urmare, Constituţia, de principiu, trebuie să realizeze o diviziune coerentă şi complementară a funcţiilor puterii publice între autorităţile publice de rang constituţional, revenind Curţii Constituţionale competenţa ca, în ipoteza unor conflicte apărute în interpretarea normelor constituţionale, să tranşeze problema de drept constituţional”, se mai arată în motivare.
Totodată, Curtea Constituțională precizează că îi revine sarcina de a stabili în ce măsură consacrarea constituţională a unei interdicţii de a acorda amnistie/ graţiere pentru „-aptele de corupţie- pune în discuţie drepturi sau libertăţi fundamentale.
Curtea Constituţională a respins pe 18 iulie iniţiativele legislative ale PNL-USR şi PSD de revizuire a Constituţiei. Judecătorii au decis acest lucru deoarece interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie, prevederi în iniţiativele legislative depuse, depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei.
PNL şi USR au depus, pe 1 iulie, la Parlament un proiect pentru revizuirea Constituţiei prin care condamnaţii definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluşi de la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, iar amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie este interzisă.
in termeni hobbsieni amnistia tine de contractul postconstitutional..eu cred ca intr-adevar anularea amnistiei duce la limitarea puterii publice si de-aici paradoxul, sa faci referendum si sa ceri apoi parlamentului legi care sa scoata puterea din joc…
gratierea este data de presedinte, dar ea, in esenta si la origine tine de contractul constitutional, al relatiilor individ-individ, puterea publica urmarind respectarea acestui contract constitutional, prin urmare oamenii *intra* in societate cu acordul de iertare reciproca daca incalca acordul…si asta tine de drepturile cetateanului derivate din acest acord..
doar in ultima instanta gratierea ar intra in sfera puterii publice…
pe scurt, CCR a aratat ca anularea amnistiei si gratierii in cazuri de coruptie si modificarea Constitutiei pe tema asta, aduc atingere puterii publice si drepturilor cetateanului
de ce am avut nevoie de Referendum? de ce s-au supraincarcat sarcinile de votare, marindu-se timpul de votare de la 3 minute la 7 minute? de ce decizia organizarii referendumului s-a luat dupa publicarea in Monitorul oficial a numarului sectiilor de votare, facand imposibil marirea numarului lor?
Traiasca in veci doamna Simina Tanasescu, experta de la Cotroceni care a validat *stiintific* tematica referendumului si care apoi, pentru extraordinarele capabilitati teoretice si practice a fost promovata drept judecator la CCR, neparticipand insa la sedinta care a dat decizia in cauza! asta da constiinta profesionala si moralitate!
pe scurt, golaneli politicianiste…cu pretul atentarii la valorile si principiile Constitutiei..
Lupii paznici la oi!