“Vedute venețiene din colecția Intesa Sanpaolo”
Muzeul Național de Artă al României împreună cu Intesa Sanpaolo prezintă publicului bucureștean expoziția Vedute venețiene din colecția Intesa Sanpaolo, ca parte a programului de inițiative Progetto Cultura, dedicat restaurării operelor de artă și valorificării culturale a acestora.
Expoziția este deschisă publicului în perioada 14 iunie – 15 iulie și prezintă în premieră operele câtorva dintre cei mai cunoscuți artiști italieni (dar nu numai) care au contribuit la consolidarea și răspândirea noului gen artistic pe parcursul secolului al XVIII-lea.
Capriccio cu biserică gotică și lagună de Canaletto (Veneția, 1697 – 1768), Vedere spre Canal Grande cu Riva del Vin și Riva del Carbon de Michele Marieschi (Veneția, 1710 – 1744), Piața San Marco către San Geminiano de Francesco Guardi (Veneția, 1712 – 1793), și Vedută cu Santa Maria della Salute și Punta della Dogana de Hendrik Frans van Lint (Anvers, 1684 – Roma, 1763) poartă privitorul printre clădiri, locuri, colțuri devenite definitorii pentru geografia, arhitectura și atmosferaVeneției, oraș care a contribuit din plin la dezvoltarea vedutei grație atracției exercitate asupra a nenumărate generații de amatori de artă.
Veduta înflorește ca gen artistic în paralel cu așa-numitul „Grand Tour”, precursorul turismului cultural din zilele noastre. În secolul al XVIII-lea, intelectuali și călători, îndeosebi englezi, își desăvârșesc formația făcând „marele tur” al Europei, cu opriri obligatorii în cele mai importante orașe ale Italiei. Practicarea acestui nou tip de „pelerinaj cultural” atrage după sine noi modalități de exersare a memoriei, printr-o relație specială cu arta dar și cu „arta” rememorării și împărtășirii propriilor impresii. Vedutele, ca și jurnalele de călătorie, mediază experiența directă a unor locuri și arhitecturi investite cu valoare simbolică și contribuie astfel la crearea și perpetuarea unui imaginar colectiv care cultivă memoria culturală. Succesul comercial al noului gen este asigurat în principal de piața engleză, extrem de sensibilă la pitoresc, diferență și specificitate.
Lucrările prezentate în expoziție provin din Colecția Intesa Sanpaolo, Gallerie d’Italia – Palazzo Leoni Montanari, Vicenza.
Banca Intessa Sanpaolo este deținătoarea unei importante colecții – peste 20.000 de piese, dintre care mai mult de jumătate de o valoare culturală deosebită – prezentată publicului în trei palate istorice, foste sedii ale băncii, reorganizate ca instituții muzeale în centrele orașelor Milano, Napoli și Vicenza.
Muzeul Colecțiilor de Artă – Colecția lunii: Alexandra și Barbu Slătineanu
În acest an Muzeul Colecțiilor de Artă împlinește patruzeci de ani de la inaugurarea sa ca secție a Muzeului Național de Artă al României.
Cu această ocazie, Muzeul Colecțiilor de Artă propune publicului întâlniri lunare cu specialiștii săi, cu scopul de a evidenția câte o colecție și pentru a reliefa personalitatea colecționarilor care au contribuit la dezvoltarea vieții artistice și culturale a țării.
Miercuri, 13 iunie, la ora 16.30 sunteţi așteptaţi să descoperiți Colecția Alexandra și Barbu Slătineanu și să participați la prezentarea susținută de Gabriela Vasiliu.
Aflat la Paris pentru studii în domeniul microbiologiei, Alexandru Slătineanu (1873-1939) începea pe la 1900 să-și alcătuiască colecția, frecventând anticariatele împreună cu prietenul său, dr. Ion Cantacuzino, în căutarea obiectelor dorite, gravuri și diverse obiecte de artă decorativă. Atunci a descoperit, în vitrina unui anticar și a achiziționat desenul Culegătoarea de morcovi de Vincent van Gogh, unic în țară.
Inspirat de studiile sale comparative în domeniul ceramicii românești, Barbu Slătineanu (1892-1959) a dat accente noi colecției cu piese de artă tradițională, capete de serie din creația meşteşugărească a românilor, maghiarilor şi sașilor. Desenele, picturile, piesele de mobilier, flintele şi săbiile, piesele de port, icoanele și ceramica populară întregesc imaginea de ansamblu a colecției de artă comparată, adunată de Slătineni, în două generații.
Următoarea prezentare a colecției va avea loc în 30 iunie 2018, la ora 11.00.
„Invenit / sculpsit. Gravura italiană din secolele XV-XVI”
Expoziția, deschisă în Galeria de Artă Europeană cuprinde 44 de stampe, multe dintre ele realizate de artiști faimoși, precum Andrea Mantegna, Marcantonio Raimondi, Giorgio Ghisi, Agostino Veneziano sau Lodovico Carracci.
Lucrările compun o elocventă imagine de ansamblu asupra mijloacelor și posibilităților tehnice ale gravurii din Renașterea italiană. Expoziția tematizează în același timp relația dintre imaginea gravată și sursa ei – așa-numitul „modello”, care poate fi un desen, un tablou, o frescă sau chiar o altă gravură. Astfel, titlul expoziției – „invenit / sculpsit” – evocă raportul dintre prototip („invenit”) și imaginea gravată („sculpsit”): cei doi termeni, frecvent incizați în chiar câmpul imaginii, se referă la creația artistică propriu-zisă, respectiv la realizarea tehnică prin incizare, surprinzând specificitatea gravurii ca specie a „artelor desenului”. Expoziția este prilejuită de publicarea catalogului complet al gravurilor italiene din secolele XV-XVI aflate în patrimoniul MNAR.
Cu trei excepții, gravurile incluse în expoziție provin din Colecția Dr. Ion Cantacuzino. Donată inițial Muzeului Toma Stelian, colecția a fost transferată în 1950 Muzeului de Artă al R.P.R. Dr. Ion Cantacuzino (1863 – 1934), medic specializat în microbiologie și întemeietor al şcolii naţionale de imunologie şi medicină experimentală, a fost un erudit cunoscător al stampelor. Primele sale achiziții, datând din perioada studiilor la Paris, au pus bazele un colecții enciclopedice: peste 12.000 de piese, în cea mai mare parte gravuri, dar şi cărţi ilustrate şi desene, ce oferă o imagine de ansamblu asupra istoriei gravurii europene.
Curatori: Cosmin Ungureanu, Dana Crișan
Catalog: Gravura italiană din secolele XV-XVI & Școala de la Fontainebleau, MNAR, 2016. Autori: Dana Crișan cu colaborarea dlui Radu Bercea.
„Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti”
Peste nouăzeci de pasteluri, acuarele şi desene realizate de Ştefan Luchian (1868-1916) de-a lungul vieții reconstituie cronologic și pe tehnici parcursul pictorului și contribuția sa la dezvoltarea graficii autohtone într-o perioadă de descoperire și definire a modernității românești.
În selecție figurează celebra copertă a primului număr al revistei societăţii Ileana, realizată în sub influența Jugendstilului, precum și o serie de lucrări pasteluri și acuarele ce pregătesc unele dintre cele mai populare lucrări ale artistului cum ar fi Safta florăreasa, Portretul lui Moş Niculae cobzarul, Portretul doamnei Olivier. Peisaje ca cele de la Brebu sau din lunca Ialomiţei și, mai ales, popularele sale naturi statice cu flori (Garoafe, Trandafiri, Albăstrele, Flori de câmp) exemplifică forța incredibilă pe care Luchian a imprimat-o pastelului, picturalitatea sa intensă, vigoarea cromatică, dar și spontaneitatea sa.
Un loc aparte îl ocupă autoportretele, pline de expresivitate, din care ne întâmpină privirea pătrunzătoare a unui artist nicicând complezent cu sine.
Expoziţia este organizată cu ocazia aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui artist român.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.