Muzica formelor şi culorilor        

  „Manierismul ca stare”, la Muzeul de Artă din Craiova.„Eu m-am trezit în starea de manierism”, a declarat artistul Cătălin Bălescu

Somptuosul Muzeu de Artă din Craiova găzduiește, până la 15 august, expoziția Manierismul ca stare. La vernisaj, în prezența unui public numeros format din specialiști, critici, artiști și iubitori ai artei, artistul Cătălin Bălescu a lansat și catalogul ce poartă numele expoziției.

Manierismul ca stare aduce laolaltă lucrări de pictură, desen și obiect din ultima perioadă de creație a artistului, alături de un eșantion de lucrări reprezentative pentru perioadele anterioare, care au determinat-o pe criticul de artă Ruxandra Demetrescu să afirme că, prin această expoziție, artistul reușește din plin o pledoarie pentru pictură.

Lucrările lui Cătălin Bălescu dialoghează cu arhitectura muzeului

„Expoziția lui Cătălin Bălescu se așează firesc în acest spațiu încărcat nu doar de istorie, ci și de un decor care constituie cu siguranță o provocare pentru orice artist contemporan; în principiu, atunci când arta actuală este expusă într-un astfel de spațiu, se propune un dialog care de cele mai multe ori presupune o discordie. De data aceasta, eu am găsit o armonie. Într-un moment în care pictura este când apărată, când dezavuată, când moare, când reînvie, ceea ce face Cătălin Bălescu este o apologie a picturii în sensul de meșteșug practicat cu virtuozitate, dar și de imagine care naște magia…”, a apreciat criticul de artă Ruxandra Demetrescu.

Manierismul ca stare este, din punctul meu de vedere, o constatare tardivă. Eu m-am trezit în starea de manierism, întrucât am ținut la tablou, țin la tablou în continuare, țin la tehnică, țin la viziune, țin la experiențele desenului. Pe fondul revoltelor actuale, generate de modernism și postmodernism, a trebuit și trebuie în continuare să-mi definesc poziția. Și atunci, vrând-nevrând, sunt un manierist în abordare, dar e o atitudine față de viziune, de tehnică, de pictura însăși și față de tablou, nu neapărat un peiorativ, așa cum este înțelesul comun al termenului”, a mărturisit la Craiova Cătălin Bălescu.

Cătălin Bălescu, rectorul Academiei Naţionale de Artă din Bucureşti

La rândul său, criticul de artă Cristian Velescu a punctat faptul că artistul Cătălin Bălescu ne oferă un manierism al secolului XX pe care îl interpretăm ca stare trăită subiectiv: “Când îl are autor pe Cătălin Bălescu, tabloul este eliberat de orice funcție decorativă, artistul fiind preocupat, înainte de toate, de modelarea mesajului de natură figurativă pe care s-a hotărât să-l încredințeze structurilor operei”.

Atras de capitala Băniei în mod special, Cătălin Bălescu a recunoscut că Muzeul de Artă din Craiova i s-a părut cea mai potrivită gazdă pentru expoziția sa și datorită spațiului și stilului clădirii. De altfel, fără excepție, toți cei prezenți au fost de acord că arta lui Cătălin Bălescu se încadrează perfect în spațiile clădirii baroce care găzduiește muzeul craiovean.

“Ceea ce vedem azi pe simeze este, în mod miraculos parcă, o prelungire naturală a ceea ce vedem pe plafoane. Puzderia de heruvimi din muzeul nostru pare că s-a strecurat, pe furiș, în pânzele lui Cătălin Bălescu. Maestre, Palatul Jean Mihail vă aștepta demult. Și când expoziția va fi la final, făpturile mitice care ne observă din plafoane o să vă ducă dorul, lipsite fiind de șansa de a evada de pe ziduri direct pe pânză. Captivitatea lor va continua”, a conchis directorul muzeului craiovean, Emilian Ștefârță.

Expoziția Manierismul ca stare este organizată în baza parteneriatului dintre Muzeul de Artă din Craiova și Universitatea de Arte București și este susținută de Institutul Cultural Român, un parteneriat subliniat de curatorul expoziției, Mihaela Velea: “Este o colaborare care ne bucură și care sperăm să aibă rezultate pe masură și în viitor”.

Cătălin Bălescu este profesor la Departamentul de pictură şi rectorul Universității Naționale de Arte București. În 2017 a obținut Premiul pentru pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Activitatea sa prodigioasă este concretizată prin numeroase participări la expoziții din țară și străinătate, dintre care cele mai noi sunt: Studii pentru manierismMuzeul de Artă Timișoara (2016), Memory and Dream6th, International Biennale Beijing (2015), Galeria Fundației Maimeri, Milano (2014), Trienala internaţională de desen și gravură – ediția a III-a, Bangkok, Thailanda (2012).

 

 

Un român la MoMA! Adam Soch îşi prezintă filmul la cel mai important muzeu de artă modernă din New York

Adam Soch la MoMA

 

Adam Soch, un cunoscut regizor româno-american, este prezent, cu filmul documentar Reza Abdoh: Theater Visionary, la Muzeul de Artă Modernă (MoMA PS1) din New York. Celebrul muzeu american a organizat prima mare retrospectiva dedicata regizorului de teatru avangardist Reza Abdoh. In cadrul acestei expoziţii, se proiectează şi materialele video ale lui Adam Soch despre Reza, pe care acesta le-a inclus în documentarul Reza Abdoh: Theater Visionary, prezent deja în multe festivaluri internaţionale de film.

Expoziţia va putea fi văzută până în 3 septembrie, după care va fi prezentată, în perioada 2 februarie – 29 aprilie 2019, la KW Institute for Contemporary Art din Berlin.

“Am colaborat cu Reza, unul dintre cei mai bine cotaţi artişti ai anilor ’90, din Los Angeles, New York şi Europa, încă de la începutul carierei sale. Am văzut ceva deosebit în abilitatea şi felul lui de a percepe nu numai teatrul, dar şi lumea din jurul său. Am devenit nu doar foarte buni colaboratori, dar şi prieteni. Am continuat să fiu admiratorul creativității, îndrăznelii și imaginației sale. Avea o foarte mare încredere în mine permiţându-mi să filmez orice vreau, oricând. S-a dovedit a fi o binecuvântare uimitoare. Am fost atât de încântat încât produceam cu Reza ceea ce regiza. În plus, filmam şi procesul de repetiţii cu actorii. La un moment dat, Reza a devenit foarte bine cotat în lumea teatrului american şi european. Am continuat să colaborăm, eu făcând şi design pentru piesele sale de teatru, care deveneau din ce în ce mai de succes. Însă filmam şi piesele. Astfel că am devenit arhivarul lui oficial. În 1995, când Reza a decedat în New York la o vârstă fragedă – 32 de ani, am rămas în posesia unui vast material video şi printat. Reza a dispus în testamentul său să nu se mai prezinte cele opt piese de teatru scrise de el, dar nu a menţionat nimic despre materialul video pe care l-am filmat. Aşa că, după 18 ani de la moartea lui, am primit drepturile din partea familiei sale de a face un documentar. A fost enorm de greu, dar a meritat”, a declarat regizorul Adam Soch.

 

Reza Abdoh – Theater Visionary (2015) prezintă impactul muncii explozive a regizorului de teatru Reza Abdoh, scos la iveală, la douăzeci de ani de la moartea sa, cu imagini din spectacolele sale și interviuri exclusive cu cei apropiați lui: familie, prieteni, actori, critici de artă, regizori. „Îl întâlnești pe Reza Abdoh o dată în viață”, declara cunoscutul regizor de operă, teatru şi film Peter Sellars.

Documentarul Reza Abdoh

Reza Abdoh (1963-1995) este cunoscut, respectat şi apreciat pentru lucrările sale experimentale de mari dimensiuni, deseori desfășurate în afara mediului teatral tradițional. Create împreună cu compania sa, Dar A Luz, piesele lui au fost jucate – la începutul anilor ’90 – în mansarde, hoteluri, pe străzile din New York, Los Angeles și Europa. Imaginația expresivă a lui Abdoh a fost inspirată de tot ceea ce se înscrie în literatura clasică, prin prisma experienței sale de viaţă, la emisiunile de televiziune, la subiecte variind de la amintiri personale la problemele rasiale, violența în America, represiunea sexuală, cruzimea și moartea în contextul peisajului politic american din anii 1990.

 

Filmul documentar Reza Abdoh – Theater Visionary, regizat de Adam Soch a fost prezentat în multiple festivaluri internaţionale de film din întreaga lume:  USA, Brazilia, Portugalia, Grecia, Armenia, Slovenia. Însă o mare recunoaştere a filmului este faptul că acesta este prezentat la MoMA, în cadrul marii retrospective dedicate celebrului regizor de teatru, folosindu-se de arhiva video pe care Adam Soch a creat-o şi cultivat-o ani de-a rândul.

 

“Am primit laude şi premii pentru film, dar faptul că Muzeul de Arta Moderna din New York a văzut valoare în arta lui Reza Abdoh, prin prizma filmului meu, pot să spun pe ardeleneşte: “Na, așe da!” Este cea mai mare onoare primită vreodată şi nu numai pentru că acum marele artist Reza va fi cunoscut si recunoscut de artiştii prezenţi şi viitori din întreaga lume”, a mărturisit Adam Soch.

 

De asemenea, acesta îşi doreşte să prezinte acest film şi în România.

 

Adam Soch a plecat din România în Statele Unite ale Americii, înainte de 1989, în căutarea libertăţii de creație şi de exprimare. A fost lăudat de către mass-media americană pentru imagini uimitoare: “Proiecțiile video ale lui Adam Soch sunt – așa cum ar trebui – remarcabile şi convingatoare” (Los Angeles Times). “Imaginile sale sunt un semn distinctiv al filmelor și producțiilor teatrale pe care le-a filmat, remarcându-se şi prin stilul său unic de editare”.

Cu regizorul de teatru Reza Abdoh, Adam Soch a creat şi a proiectat video-uri pentru piesele: Hip-Hop Waltz of Eurydice, Bogeyman, The Law of Remains, Tight Right White, Quotations from a Ruined City. De asemenea, Adam Soch a produs The Blind Owl, primul si singurul film regizat de Reza Abdoh.

Mai mult, Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles (MOCA) deţine în colecţia sa permanentă imagini create de Adam Soch, pentru cei care doresc să studieze.

Regizorul Adam Soch este unul dintre cele patru iniţiatori ai postului de televiziune de artă american: Classic Arts Showcase (CAS), un program tv difuzat la nivel naţional 24/24, oferind spectacole înregistrate sau difuzate în direct de muzică clasică, balet, operă, teatru, filme documentare, animaţii, muzică corală, folk, filme clasice și dans contemporan. Pentru acest post de televiziune non-profit, Adam Soch a filmat cu celebritati precum: Angela Gheorhgiu, Joshua Bell, Vittorio Grigolo, Placido Domingo, Jonas Kauffman, Diana Damrau, Leonardo DiCaprio, James Cameron, Dustin Hoffman, Kirk Douglas, Larry King şi mulţi alţii.

Adam Soch este fondator al CULTURESonFILM.org, o organizatie non-profit din SUA al cărei scop este de a utiliza filmul ca mijloc de comunicare pentru promovarea diverselor culturi din lume, într-o manieră non-politică și nepărtinitoare.

A regizat si editat The Return, documentar produs de Vanessa Redgrave, un film despre soarta artiştilor după războiul din Kosovo. În ultimii ani, Adam Soch a editat şi a montat cinci filme artistice şi documentare ale regizorului Christopher N. Rowley. În 1999, Adam Soch a obținut premiul L.A. Weekly Theatre Award, din partea importantului săptămânal american Los Angeles Weekly.

Adam Soch este membru în consiliul consultativ al South East European Film Festival, din Los Angeles; consultant video/media pentru Opera din Los Angeles. A fost voluntar pentru Global Green USA și “Operation Smile” SUA.

 

 

Expoziție NOIMA la Budapesta

Mâine, la ora 19.00, la sediul Institutului Cultural Român Budapesta va avea loc vernisajul expoziției NOIMA 15. Expoziția este organizată de ICR Budapesta în colaborare cu grupul NOIMA, format din Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteș, Sorin Scurtulescu.

La vernisajul expoziţiei Grupului Noima

Lucrările, selectate de către curatorul Horațiu Lipot, aduc în atenția publicului, atât proiectele individuale ale membrilor activi din grupul NOIMA, cât și proiecte colective. Accentul este pus pe pluridisciplinaritatea demersului grupului, vizibilă prin versatilitatea utilizării mijloacelor de producție artistică, de la pictură la fotografie, de la instalație și obiect la performance.

Lucrare din expoziţia de la Budapesta

Expoziția reprezintă o sinteză a 15 ani de activitate de la înființarea grupului, fiind bazată pe un parcurs itinerant, început cu vernisajul NOIMA (15 anni) sul muro în cadrul ICR Veneția.

Grupul NOIMA a fost format în 2003, la Timișoara, de către artiști proveniți în atelierele coordonate de către artistul și profesorul Constantin Flondor, în cadrul Facultății de Arte și Design.

Prima expoziție a grupului are loc în anul 2004, în cafeneaua artistică „Joy’s”, din Arad. De la formare și până în prezent, grupul a suferit mai multe modificări de componență.

Încă de la primele forme de coagulare, discursul membrilor s-a axat pe două caracteristici, în aparență contradictorii. Prima direcție este dată de racordarea la o tradiție, atât la nivelul de utilizare a tehnicilor și mijloacelor de producție, cât și conceptual sau tematic, apărută din așa zisa neo-avangardă artistică din Timișoara, de la finele anilor ’60. Al doilea mod de operare, mai reprezentativ pentru ultimii ani de activitate ai grupului (post 2014) și complementar cu prima direcție, are menirea de a racorda și asuma specificitatea antemenționată, în cadrul instituțional al artei internaționale. Gruparea devine astfel, în plan local, o platformă necesară pentru a evita izolarea și autismul cultural, iar simultan, în context internațional, o portavoce a specificității unor forme de expresie artistică autohtone, apărute ca reacție față de condiția de enclavă culturală a contextului politic postbelic.

 

O dată cu momentul 2014 practica artistică a grupului NOIMA glisează dinspre zona de grup artistic către cea de colectiv, fiind preferate acțiuni comune al căror rezultat este de cele mai multe ori un produs artistic la granița mai multor medii de expresie. Transgresia este vizibilă și în alegerea subiectelor, de la probleme ce țin de observarea și studiul mediului înconjurător (natura în special) către preocupări ce țin de alchimia procesului artistic, al cărui spațiu de transformare este atelierul, sau scopul artistului în actuala societate a realităților post-internet. În gramatica grupului NOIMA, această opoziție este definită de binomul Outside in / Inside out.

Expoziția va putea fi vizitată până în 2 iulie.

 

 

 Galeria SABOT participă la renumitul târg de artă din Basel

Cu sprijinul Institutului Cultural Român, Galeria SABOT, care își desfășoară activitatea în Centrul de Interes din Cluj, va participa în perioada 11-17 iunie la cel mai important târg internațional de artă dedicat galeriilor al căror program încurajează creația tânără. SABOT a fost selectată să participe la acest eveniment pentru a șaptea oară consecutiv, dintr-un număr de aproximativ 300 de aplicanți.
Ca și în anii precedenți, galeria clujeană va încerca să-și surprindă audiența cu un proiect neobișnuit, la realizarea căruia au colaborat de această dată nouă artiști – românii Răzvan Botiș, Nona Inescu, Alex Mirutziu și Vlad Nancă, în dialog cu Joe Fletcher Orr (Marea Britanie), Lucie Fontaine (Franţa), Nicolás Lamas (Peru), Alice Tomaselli (Italia) și Alexandra Zuckerman (Israel).

Nona Inescu, Foundation, 2013

Cei nouă au fost invitați să-și imagineze propriul „autoportret sub forma unui pantof“, fiecare dintre ei contribuind astfel la definirea portretului de grup SABOT.
Magazinul de pantofi SABOT intenționează să divulge modul de operare și viziunea galeriei clujene – un spațiu non-profit care participă la târgurile de artă cu scopul non-comercial de a pune în circulație artiști și idei. În același timp, proiectul îi provoacă pe artiștii invitați să mediteze asupra ideii de „creație autentică“ și să regândească noțiuni precum „original, unic, noutate, inovație“.
LISTE este unul dintre cele mai importante târguri de artă din lume și, cu siguranță, cel mai prestigios în rândul generației tinere de artiști și galerii internaționale. Misiunea organizatorilor este promovarea celor mai inovatoare galerii tinere și introducerea lor în circuitul internațional. În fiecare an este ales un număr de aproximativ 80 de galerii din peste 30 de țări. Inaugurat în 1996 la Basel, în Elveția, la inițiativa unor tineri curatori ce doreau să aducă un suflu nou pe scena artei contemporane, LISTE s-a afirmat în cei 22 de ani de existență atât prin vitalitatea artei promovate, cât și prin calitatea acesteia.

Alex Mirutziu, Feet cage, 2010

 

 

 

 

„Fericitul Vladimir GHIKA – In spiritu caritatis – DESENE”

 

Arhiepiscopia Romano-Catolică București și Muzeul Național de Artă al României prezintă peste 200 de desene și gravuri ale lui Vladimir Ghika expuse în premieră. Vernisajul va avea loc marți, 12 iunie, la ora 17.00, la Muzeul de Artă al României.

Expoziția prezintă o selecție  a desenelor și gravurilor lui Vladimir Ghika ce provin de la colecționari, care le-au donat cu generoziate Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București (ARCB) după anul 2010, unde sunt păstrate în ArhivaVladimir Ghika.

Vladimir Ghika (1873-1954), fiu al principelui Ioan Ghika şi al Alexandrinei, născută Moret de Blaramberg, a avut parte de o aleasă educație „prin lucruri și cărți” – așa cum mărturisea chiar el într-o scrisoare. A studiat dreptul și filosofia, apoi teologia, dar și artele în tinerețe, dedicându-și timpul și viața pentru slujirea aproapelui, devenind preot și martir al credinței. Și-a valorificat talentele și talanții precum un cărturar, lăsând în urmă nu doar o importantă activitate pastorală, așezată sub semnul carității, ci și o operă artistică deosebită.

Expoziția cuprinde ilustrațiile pregătite pentru cartea sa La Visite des pauvres, realizate în jurul anului 1922, niciodată publicată cu ilustrații și urmate de Les Intermèdes de Talloires – o serie de desene originale din anul 1919 și de gravurile realizate după aceleași desene, publicate în 1923, în ediție bibliofilă, de Victor Jacquemin la Paris. Celelalte desene reprezintă letrine, fantezii decorative – cum le numea autorul lor, ex libris-uri, două schițe de timbre cu Stemele Principatelor Române, proiectul de sigiliu al Consiliului Național al Unității Române, ilustrațiile color Învierea lui Lazăr, Misterele Rozariului (desen neterminat), o pagină de calendar (luna ianuarie), decupaje de tip kirigami din hârtie și desene pe obiecte (două cutii de chibrituri) pe care le-a realizat cu scop caritabil pentru un bazar de binefacere.

În expoziție este prezentat și un tablou pe spatele căruia se află semnătura sa olografă: Vladimir I. Ghika fecit. (1917), ce provine din colecția familiei Cosmovici, precum și multe alte desene și schițe pregătitoare pentru compozițiile sale unice.

„Pe vremea când toți avangardiștii încercau să deschidă alte drumuri pentru artă prin diversitatea curentelor artistice, acest prinț român în straie preoțești cucerea lumea cu desenele sale miniaturale, pline de fantezie și un imaginar transfigurat de harul său și, de ce nu, de spiritul epocii în care trăia. Admirând aceste lucrări vom putea descoperi că nimic nu este întâmplător reprezentat, totul este gândit cu amănuntul, căutat și așezat în așa fel încât formele create să transmită o stare de spirit, să devină mesagerii lui, să încânte ochiul, să-l bucure și să-l îmbogățească pe cel care le privește. Putem spune că Vladimir Ghika a creat toate aceste lucrări în spiritul carității, transformându-și talentul pentru desen într-o preocupare ex cathedra, însumând o operă artistică unică, despre care puțină lume știe. Astfel că vom fi introduși într-o lume imaginară, fantastică, o lume plină de mister, încărcată cu credință și har dumnezeiesc, pusă în slujba Bisericii creștine, în slujba aproapelui și a țării sale, România”, a declarat Anna Mária Orbán, curatorul expoziției.

 

 

Noile tehnologii şi diversificarea publicului cultural @ Dezbatere online şi offline la „Creart” Bucureşti

Dezbatere la creart

Primăria Capitalei, prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, organizează astăzi, de la ora 19:00, în Sala Teatrelli: theatre, music and more, în colaborare cu platforma Formare Culturală, o dezbatere pe tema Noile tehnologii și diversificarea publicului cultural.

La dezbatere vor lua cuvântul Dan Benzakein – despre potențialul realității virtuale și augumentate în proiecte culturale în România, Răzvan Pascu – despre festivalul de artă și tehnologie Amural din Brașov, Elena Pâslaru-Hubati– despre comunicare inovativă și Tudor Juravlea – despre provocări din mediul cultural care pot fi abordate folosind tehnologia.

Dezbaterea va fi moderată de Minodora Cerin și Oana Nasui – editorii volumului Noii industriași, creativii și inițiatoarele platformei Formare Culturală, care aduce profesioniști și practicieni din mediul cultural și creativ împreună cu cei care lucrează sau aspiră să lucreze în acest mediu.

Minodora Cerin va avea o intervenție despre interdisciplinaritate și Noii industriași, creativii, un material resursă pentru industriile creative românești, iar Oana Nasui va vorbi aplicat despre posibilitatea includerii, în cererile de finanțări nerambursabile pentru proiecte culturale, de linii de buget privind noile tehnologii.

Dan Benzakein, strateg digital media & content (conținut și media digitale), este online din 1994 și a dezvoltat de-a lungul timpului o înțelegere aprofundată a schimbării fundamentale societale datorate digitalului și tehnologiei. În 2017 a fondat România Realities, un think-tank dedicat VR (Virtual Reality – realitate virtuală) și AR (Augmented Reality – realitate augumentată), o inițiativă interdisciplinară care coagulează, susține și promovează antreprenori și companii românești din aceste domenii.

În ultimii 10 ani Tudor Juravlea a lucrat în proiectele de inovație implementate de cele mai importante companii de telecom, banking și energie din România, cu experiență variată în managementul și marketingul produselor (product management & marketing), designul experienței utilizatorilor (UX), strategii digitale și metode de inovare.

Până la 19 ani Răzvan Pascu a avut același traseu școlar ca și cosmonautul român Dumitru Prunariu: Școala Generală nr. 10 și Colegiul Național de Informatică Grigore Moisil din Brașov. De 3 ani este director de creație și video artist în studioul Aural Eye și de 4 ani regizor al AMURAL Festival Vizual. „Dar și producător. Și căpcăun” (spune Răzvan).

Elena Pâslaru-Hubati a debutat în antreprenoriat în 2012, în calitate de cofondator al agenţiei de relaţii publice The Covertocmai pentru a experimenta pe propria piele ce înseamnă să iei iniţiativă, să conduci o echipă şi să treci printr-un proces de asumare a ceea ce eşti.” Are peste 13 ani de experienţă în comunicare, atât în agenţie, cât şi la client – relaţii publice, marketing, strategie, organizare, planificare, execuţie, management.

Minodora Cerin este inițiatoare și coordonatoare de proiecte culturale de peste 12 ani. Este promotoare a celor care activează în industriile creative și are o mare afinitate pentru interdisciplinaritate și proiecte cu impact educațional, social și cultural.

Minodora Cerin pictează scările blocurilor istorice din Bucureşti

Cu experiență profesională în domeniile expertizei culturale: consultanță, management, evaluare, formare profesională, Oana Nasui activează ca fondator și dezvoltator de proiecte și programe culturale și creative.

creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție este un serviciu public aflat în subordinea Primăriei Municipiului București, cu misiunea de a răspunde nevoilor culturale comunitare prin oferirea de produse și servicii culturale diverse.  Platforma Formare Culturală, inițiată în 2012, dezvoltă online și offline traininguri de formare și consultanță în sectoare culturale și creative și pune la dispoziție resurse – studii, opinii, cercetări, inclusiv cartea Noii industriași creativii. 

 

 

 

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.