Nemulțumirile lui Kelemen Hunor

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, la reuniunea Grupului de lucru pentru minorităţi al Parlamentului European, două rapoarte alternative ale Uniunii şi a susţinut că România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minorităţilor şi pentru nerespectarea legilor, el acuzând faptul că un lung şir de hotărâri ale instanţelor judecătoreşti îngrădesc folosirea simbolurilor etnice sau naţionale, conform news.ro.

România a predat Consiliului Europei, în februarie 2016 – cu o întârziere de doi ani – raportul său privind aplicarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţi naţionale. UDMR a constatat, însă, că acel document prezintă o situaţie inexactă a drepturilor minorităţilor şi a folosirii limbii materne în România, motiv pentru care Uniunea a întocmit un raport paralel privind aceste probleme, se arată într-un comunicat al Uniunii.

UDMR elaborat şi un raport despre aplicarea Chartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în care analizează fiecare prevedere a Chartei şi ”prezintă exemple concrete care demonstrează clar faptul că în România, în special după 2011, este încălcată sistematic respectarea drepturilor minorităţilor, sunt încălcate legi în vigoare, tratate şi acorduri internaţionale ratificate de Parlamentul României în anii ‘90 şi după 2000”.

Conform sursei citate, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că scopul rapoartelor Uniunii este acela de a face cunoscut faptul că, după modificările aduse Constituţiei în anul 2003, România nu a adoptat legea privind statutul juridic al minorităţilor, o lege pe care nu numai că o promisese, dar care este prevăzută şi de Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. Potrivit liderului Uniunii, dacă România şi-ar fi prezentat raportul în 2013, conform prevederilor, ar fi fost suficient timp pentru a reglementa toate deficienţele evidente în acest moment.

”Faptul că România şi-a prezentat raportul cu doi ani întârziere dovedeşte că nu ia în serios propriile sale angajamente, nu ia în serios ceea ce este prevăzut în tratatele internaţionale. Şi, deoarece nu sunt prevăzute sancţiuni, România poate proceda, astfel, liniştită, îşi poate permite ca, timp de doi ani, să nu îşi prezinte raportul”, a spus Kelemen Hunor.

În acest context, Kelemen Hunor a arătat că, în prezent, România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minorităţilor şi pentru nerespectarea legilor, instrumente care nu sunt folosite în practica politică de zi cu zi şi la care politicienii nu au acces: un lung şir de hotărâri ale instanţelor judecătoreşti îngrădesc folosirea simbolurilor etnice sau naţionale, se arată în comunicat.

”Deciziile justiţiei impun îndepărtarea din spaţiile publice a steagului secuiesc, adică simbolul unei comunităţi, al minorităţii maghiaro-secuieşti. Însă alte comunităţi care au o identitate regională îşi pot folosi simbolurile. România este un stat cu identităţi regionale puternice. De exemplu, în Moldova şi în Dobrogea se folosesc simbolurile regionale şi acest lucru nu supără pe nimeni”, a mai spus preşedintele UDMR, adăugând că instanţele iau măsuri de interzicere doar în cazul steagului secuiesc, al simbolurilor secuieşti.

”Dar ce poate face un politician? Tot ce poate face este să accepte, de nevoie, aplicarea acelei decizii judecătoreşti, pentru că într-o democraţie, la fel ca într-o dictatură, în orice sistem politic, sentinţa judecătorească este pusă în aplicare”, a precizat Kelemen Hunor.

Potrivit sursei citate, preşedintele UDMR a mai spus că, tot prin aplicarea unor hotărâri judecătoreşti, este blocată înregistrarea organizaţiilor non-guvernamentale secuieşti sau a asociaţiilor economice secuieşti dacă în denumirea acestora apare sintagma Ţinutul Secuiesc. În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, acesta a dat ca exemplu situaţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, unde nici până acum nu s-a înfiinţat secţia cu predare în limba maghiară, în ciuda faptului că, din 1 ianuarie 2012, legea prevede acest lucru.

”Putem aminti chiar faptul că Guvernul de atunci a căzut din cauza secţiei cu predare în maghiară, care urma să fie înfiinţată. De patru ani, această lege nu este aplicată de UMF Târgu Mureş, nu este aplicată de nimeni şi, dintre cei vinovaţi, nimeni nu are de suferit din această cauză”, a menţionat Kelemen Hunor.

Preşedintele Uniunii s-a referit şi la cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, precizând că Biserica a reînfiinţat acea şcoală confesională într-o clădire naţionalizată în 1948, o clădire care i-a fost luată de comunişti.

”Se încearcă acum desfiinţarea acelei şcoli printr-un demers al procurorilor. Aşadar, sunt folosite instrumente nepolitice pentru a neutraliza decizii politice, pentru a le nega. La acea vreme, printr-o decizie politică, s-a stabilit că se poate învăţa în limba maghiară, în limba maternă, de la grădiniţă până la universitate, iar această decizie am legiferat-o”, a explicat Kelemen Hunor, citat în comunicat.

Preşedintele UDMR a menţionat că, pentru a-şi exprima protestul, oamenii au ieşit în stradă, pentru că au simţit că le-au fost încălcate drepturile şi nu mai puteau suporta aşa ceva.

”Aspectul cel mai revoltător este că s-a pornit urmărirea penală pentru corupţie în cazul Liceului Rákóczi, de parcă cineva şi-ar fi însuşit ceva din averea publică. Acesta este doar un exemplu de cum poate fi împiedicată, prin mijloace nepolitice, funcţionarea unei şcoli aparţinând unei minorităţi şi care este, în acelaşi timp, o şcoală confesională. Acesta este un exemplu care arată, în mod evident, cum se poate induce o stare de nesiguranţă, de teamă”, a afirmat Kelemen Hunor.

Acesta a prezentat exemple şi din domeniile justiţiei, sănătăţii şi administraţiei publice, pentru a argumenta justificarea rapoartelor paralele, arătând că drepturile minorităţilor sunt încălcate.

”Constatăm că, în administraţia publică, interpretarea favorabilă a legilor este suspendată cu ajutorul unor hotărâri judecătoreşti şi ni se spune că ceea ce legea nu prevede, ea interzice. De pildă, în legătură cu pragul de 20 de procente pentru utilizarea limbii unei minorităţi, ni se explică faptul că, dacă legea decide că sunt obligatorii bilingvismul în administraţie şi inscripţiile bilingve, atunci când pragul este atins, astfel de drepturi sunt interzise sub acest prag. Noi considerăm corectă interpretarea potrivit căreia dacă o lege nu interzice ceva, atunci acel lucru este permis”, a mai subliniat Kelemen Hunor.

UDMR a făcut o nouă recomandare pe această temă şi a prezentat-o forurilor europene abilitate: România să coboare pragul pentru utilizarea limbilor minorităţilor la 10 procente sau să îl combine cu criteriul prezenţei a cel puţin 5.000 de persoane care vorbesc limba respectivă într-o localitate, deoarece numai în acest mod se poate asigura folosirea, în mod corect, a limbii materne.

În comunicat se arată că există exemple relevante şi în domeniul culturii şi în mass-media, există hotărâri judecătoreşti care interzic consiliilor judeţene sau locale din Ţinutul Secuiesc să sprijine financiar presa de limbă maghiară, apariţia unor astfel de publicaţii fiind permisă doar dacă textul este însoţit de o traducere integrală în limba română. Preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, spune că, practic, acest fapt demonstrează că România nu are încredere în cetăţenii săi şi nu îi acceptă pe maghiari ca cetăţeni cu drepturi egale.

La finalul reuniunii de la Strasbourg, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a întrebat retoric, oare ce se întâmplă, după 27 de ani, cu acest stat al Europei de Est, care şi-a luat angajamentul ca, prin transpunerea în practică a drepturilor minorităţilor, să asigure premisa de egalitate, egalitatea de şanse, de ce România schimbă direcţia, de ce abandonează direcţia pe care a pornit după aderarea la Uniunea Europeană.

La finalul reuniunii ordinare a Grupului de lucru pentru minorităţi al Parlamentului European, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat că, pe 11 decembrie, şi aceste întrebări îşi vor primi răspunsul, cum vom afla şi răspunsul la întrebarea dacă Parlamentului i se va putea reda credibilitatea, dacă Parlamentul îşi va putea îndeplini, din nou, atribuţiile fundamentale, şi vom putea vedea dacă în România va putea fi restabilit fundamentul statului de drept.