Nicolae Mărgineanu, eminentul savant care a stat 16 ani în închisorile comuniste – VIDEO

Documentarul lui Nicolae Mărgineanu, „Amfiteatre și închisori”, este un tribut adus tatălui său – eminentul savant, deschizător de drumuri în psihologia secolului XX.

Nicolae Mărgineanu, eminentul savant care a stat 16 ani în închisorile comuniste – VIDEO

FOTO: Facebook/Memorialul Gherla

Documentarul lui Nicolae Mărgineanu, „Amfiteatre și închisori”, este un tribut adus tatălui său – eminentul savant, deschizător de drumuri în psihologia secolului XX.

Sub titulatura „Anii dictaturii - Crimele comunismului”, Prima History vă propune documentarul „Amfiteatre și închisori”, un omagiu adus de regizorul Nicolae Mărgineanu, tatălui său, eminentul savant al cărui nume îl poartă, unul dintre pionierii psihologiei secolului XX, care a petrecut 16 ani în închisorile comuniste.

Profesorul Nicolae Mărgineanu a pus bazele psihologiei muncii în România. A fost considerat unul dintre cei mai bine pregătiți intelectuali ai vremii sale.

La numai 24 de ani, în 1929, a devenit doctor în filosofie al Universității din Cluj. A urmat studii de specializare la Universitățile din Leipzig, Berlin și Hamburg (1929), Sorbona-Paris (1935) și Londra (1935).

A fost cercetător științific, beneficiind de o bursă a fundației Rockefeller. În acestă calitate, între 1932 și 1934 a activat la unele dintre cele mai prestigioase universități americane: Harvard, Yale, Columbia, Chicago și Duke.

Ulterior, s-a întors în țară, dar nu a intrat în politică.

În 1945, la cererea prim-ministrului Petru Groza, a pledat pentru retrocedarea Ardealului de Nord. Culmea, acest demers îi va aduce, mai târziu, acuzația că a fost spion american.

CITEȘTE ȘI

„Anii dictaturii – Crimele Comunismului” la Prima History – VIDEO

Între anii 1945-1947 a fost vicepreşedintele Asociaţiei de prietenie româno – americană. În această calitate a ţinut conferinţe despre libertatea din SUA, într-o vreme în care mulţi oameni de cultură se înscriau în Asociaţia Română de Strângere a Legăturilor cu URSS, ARLUS.

În 1948 a fost denunțat de un coleg de la Universitatea din Cluj. Pentru profesorul Nicolae Mărgineanu au urmat 16 ani de calvar.

În toamna aceluiași an, a fost judecat în cadrul procesului Marii Finanțe, alături de mari industriași ai țării, cu toate că nu era om de afaceri.

A fost acuzat de spionaj, trădare şi de sprijinirea unor organizaţii fasciste. Ancheta a durat o jumătate de an. A fost bătut și torturat metodic pentru a face mărturisirile pe care le doreau anchetatorii. După un an de temniță, ajunsese să cântărească numai 43 de kilograme.

Au urmat 16 ani de temniță grea petrecți în penitenciarele din Jilava, Gherla, Dej, Aiud, dar și în infamul penitenciar de la Pitești.

În 1964 a primit vestea eliberării în penitenciarul din Aiud. După eliberare a aflat că fratele său fusese ucis de comuniști.

După moartea lui Dej, Nicolae Mărgineanu a fost o perioadă un simplu bibliotecar. A obţinut din noua bursa Rockefeller şi ar fi putut să profeseze în America, dar a refuzat. Cu toate acestea, a activat ca profesor invitat al universităților din Bonn (1971) și Hamburg (1972).

Între 1979 și 1980 a fost, din nou, invitat în SUA al fundației Rockefeller. Diagnosticat cu cancer, decide să se întoarcă acasă, la Cluj Napoca, unde se stinge din viață la 13 iunie 1980.

Deși a scris un volum de memorii, profesorul Mărgineanu a refuzat să vorbescă despre perioada petrecută în închisorile comuniste.

„A spus că nu vrea să facă de ruşine neamul românesc, cu ce s-a întâmplat acolo.”, declara Nicolae Mărgineanu, fiul profesorului.

La 50 de ani de la pronunţarea sentinţei, în anul 1998, Curtea Supremă de Justiţie i-a achitat pe Nicolae Mărgineanu, ca şi pe ceilalţi condamnaţi din procesul Marii Finanţe.

 

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

    1. Reabilitarea șterge consecințele unei pedepse considerate legal aplicate. Prin achitare a fost desființată sentința, de fapt. Deci a fost soluția corectă. Tardivă, dar dreaptă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.