„Anii dictaturii – Crimele Comunismului” la Prima History – VIDEO

După decizia întoarcerii armelor împotriva Germaniei naziste, la 23 august 1944 și Conferința de la Yalta, din februarie 1945, în cadrul căreia se va adopta „Declaraţia asupra Europei eliberate”, România va intra de facto în aria de influență a Uniunii Sovietice.

Primul guvern pro-comunist va fi instaurat la 6 martie 1945, sub conducerea lui Petru Groza.  

Treptat, comuniștii încep să mărșăluiască spre obținerea puterii absolute.

Primul pas important va fi făcut la alegerile din 19 noiembrie 1946, fraudate în mod flagrant de comuniști,  în urma cărora Blocul Partidelor Democrate, însemnând PCdR, PSDR, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Liberal Tătărăscu, Uniunea Patrioţilor, PNŢ – Anton Alexandrescu şi Comitetul Democrat Evreiesc, obţine 378 de mandate de deputat, în vreme ce opoziţiei îi reveneau doar 36.

După semnarea Tratatului de Pace de la Paris, în februarie 1947, comuniștii vor începe asaltul final.

În vara aceluiași an, la diferență de câteva săptămâni (iulie-august), partidele istorice (PNL și PNȚ) vor fi scoase în afara legii, iar liderii lor vor fi arestați și condamnați. Mulți dintre ei vor sfârși în închisorile comuniste.

Ultimul pas către puterea absolută a fost făcut la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai e forțat să abdice și să părăsească țara.

A urmat o campanie sălbatică de reprimare a oricărei posibile opoziții. Personalități marcante ale vieții publice românești de dinainte de instaurarea comunismului, laolaltă cu oameni de rând vor fi arestați, judecați și condamnați.

CITEȘTE ȘI

ANALIZĂ Trump și Putin la Beijing. Este China noul arbitru al ordinii globale?

Această campanie, cu suișuri și coborâșuri , va continua până la marea amnistie din 1964, când sistemul comunist se consolidase în așa măsură, încât considera că eliberarea a aproape 3.500 de deținuți politici nu mai reprezenta un pericol.

Securitatea a continuat, însă, reprimarea brutală a oricărei forme de dizidență. Chiar dacă acțiunile de după 1964 nu au mai avut amploarea și sălbăticia celor de până atunci, oamenii au fost terorizați de Securitate până la căderea comunismului.

Cei care și-au permis să sfideze sistemul (precum Paul Goma, Doina Cornea, Gheorghe Ursu, etc.) vor trece prin închisorile comuniste, unde unii dintre ei își vor pierde viața.

Securitatea și-a întins tentaculele și în afara României. Obsedat de anihilarea vocilor de la Europa Liberă, Ceaușescu a comandat mai multe asasinate care-i vizau pe realizatorii postului de radio.

Cornel Chiriac și Paul Georgescu au fost uciși. Monica Lovinescu a fost atacată brutal, în propria casă, la Paris și a ajuns la spital în comă.

În februarie 1981, sediul Europa Liberă din Munchen a fost devastat de o explozie care a rănit patru angajați ai postului.

Pe  această „domnie a terorii” se concentrează campania Prima History, care caută să readucă la lumină faptele oribile de care comunismul s-a făcut vinovat.