Nominalizările la Oscar 2018 reflectă momentul actual

Decernarea Premiilor Oscar se apropie cu paşi repezi. Cine va străluci anul acesta pe covorul roşu? Cine speră să plece de la Dolby Theater în 4 martie cu o prestigioasă statuetă? Cine îşi va vedea, după luni de campanie publicitară şi participări la festivaluri, visurile spulberate?

Sunt în joc 24 de categorii, fiecare cu câte cinci candidaţi, exceptând “categoria-regină”, a celui mai bun film, care poate număra între cinci şi 10 nominalizări.

Criticată de doi ani încoace pentru lipsa de diversitate şi pentru misoginismul său, critici amplificate după gafa din 2017 – anunţarea greşită a victoriei peliculei La La Land faţă de filmul Moonlight – şi afectată de scandalul Weinstein şi relevarea dimensiunilor  hărţuirii sexuale în industria spectacolului, Academia Americană de Cinema a prezentat o listă a nominalizărilor pentru această a 90-a ceremonie a Oscarurilor care ar putea mulţumi şi critica, şi publicul.

“The Shape of Water” de Guillermo del Toro se află în fruntea listei nominalizărilor la Oscars 2018, cu 13 propuneri

Favorit al sezonului premiilor după succesul la Mostra de la Veneţia, povestea fantastică de dragoste a lui  Guillermo del Toro, The Shape of Water, a obţinut partea leului cu 13 nominalizări. Regizorul comenta: “Am riscat, dar a meritat”. Relaţia fantastică dintre o menajeră mută şi un monstru acvatic în timpul Războiului Rece este prezentă la toate categoriile tehnice şi în cele mai multe dintre categoriile majore: cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai bună actriţă în rol principal – Sally Hawkins, cea mai bună actriţă în rol secundar – Octavia Spencer, cea mai bună muzică – Alexandre Desplat.

După numărul nominalizărilor, podiumul este completat de Dunkirk şi Three Billboards Outside Ebbing, Missouri. Primul, o mare frescă isorică a celui de al Doilea Război Mondial, semnată de Christopher Nolan a obţinut 8 nominalizări, dintre care una pentru genialul ei regizor. Cel de al doilea, totalizează 7 nominalizări. Pelicula, între  comedie neagră şi neo-western a lui Martin McDonagh în care străluceşte Frances McDormand se află în majoritatea categoriilor prestigioase, printre care cel mai bun rol secundar pentru Sam Rockwell şi Woody Harrelson. Din păcate, Martin McDonagh nu se numără printre cei cinci nominalizaţi la categoria cel mai bun regizor, Academia preferându-i pe Guillermo del Toro, care pare marele favorit, Paul Thomas Anderson pentru Phantom Thread, thrillerul psihologic plasat în mediul haute couture, Jordan Peel, pentru ultimul său film, Get out, şi Greta Gerwig pentru Lady Bird. Alegerea celor doi ultimi cineaşti în detrimentul lui Ridley Scott, Steven Spielberg sau Denis Villeneuve, al cărui Blade runner 2049 are totuşi 6 nominalizări, este semnificativă. Jordan Peele a făcut senzaţie cu satira sa horror la adresa rasismului din America, iar Greta Gerwig este numai a cincea femeie care a obţinut o nominalizare la această categorie rămasă mult timp un “boys-club”.

În total, 9 lung metraje pot spera să câştige statueta la ceremonia din 4 martie: Alături de The Shape of Water, Dunkirk, Get out, Three Billboards Outside Ebbing, Missouri şi Lady Bird se află Phantom thread care surprinde cu 6 nominalizări, poeticul Call me by your name, despre dragostea efemeră de vară între doi tineri, biopicul despre Churchill, Darkest Hour şi Pentagon Papers (The Post) al regizorului Steven Spielberg.  Oda adusă jurnalismului de Spielberg n-a primit decât două nominalizări, chiar dacă cea a lui Meryl Streep pentru cea mai bună actriţă i-ar permite acesteia să-şi doboare propriul record.

Categoria cea mai bună actriţă este cea mai disputată în această perioadă post-Weinstein şi cuprinde eroine hotărâte să ia cu asalt Hollywood-ul. De la înălţimea celor 21 de nominalizări şi trei statuete, Meryl Streep concurează cu Frances McDormand, Sally Hawkins şi tinerele Margot Robbie, pentru rolul din I, Tonya, Saoirse Ronan, liceana rebelă din Lady Bird.

Pentru rolul secundar se înfruntă Allison Jeanney, mama dominantă din I, Tonya cu Laurie Mertcalf pentru Lady Bird, Lesley Manvile pentru Phantom thread, Octavia Spencer şi Mary J. Blige pentru Mudbound .

În ceea ce priveşte rolurile masculine, Gary Oldman, uimitorul Churchill din Darkest Hour, pare desemnat să câştige Oscarul pentru cel mai bun actor, în pofida minunatului joc al lui Timothée Chalamet, adolescentul cu sentimente confuse din Call me by your name. Tânărul franco-americam ar fi, în cazul unei victorii, cel mai tânăr laureat din istoria Oscarurilor. Cvintetul este completat de britanicul Daniel Kalluya din Get out şi de Daniel Day Lewis şi Denzel Washington in Roman J. Israel, Esq.

La categoria cel mai bun film strain, au fost nominalizate peliculele A Fantastic Woman, de Sebastián Lelio (Chile), On Body and Soul, de Ildikó Enyedi (Ungaria), The Insult, de Ziad Doueiri (Liban), Loveless, de Andrey Zvyagintsev (Rusia), The Square, de Ruben Östlund (Suedia)

Marii perdanţi

În fiecare an, lista fericiţilor care pornesc în cursa pentru un Oscar este însoţită şi de decepţii. Ediţia din acest an nu face excepţie. Unele filme importante ale anului 2017 nu au trecut linia de sosire, ca şi unii actori.

Jessica Chastain, elogiată de critică pentru interpretarea reginei partidelor de poker, Molly Bloom, din Molly’s Game, nu se află printre nominalizaţi, ca şi Armie Hammer, uitat la categoria cel mai bun rol secundar, sau Tom Hanks, pentru apariţia din Pentagon Papers. Să amintim şi cazul lui James Franco, distins cu Golden Globe pentru Disaster Artist. Acuzaţii de hărţuire sexuală au fost aduse actorului cu două zile înaintea închiderii voturilor pentru Oscar. Din acest motiv sau numai pentru că nu a fost preferat de juriu, el lipseşte de pe lista nominalizaţilor.

Marea surpriză constă însă în absenţa marilor nume ale industriei americane de film, Ridley Scott şi Steven Spielberg, chiar dacă filmele lor, All the Money in the World şi Pentagon Papers au primit una sau două nominalizări.

Steven Spielberg regizează cu Pentagon Papers primul său “film de jurnalism”, gen foarte bine ilustrat la Hollywood, şi reuşeşte un thriller captivant, aducând pe ecran o femeie, un cuplu, o luptă politică.

În 1971, Washington Post este un ziar local pe care proprietarul lui, Katharine Graham (Meryl Streep), încearcă să-l listeze la Bursă. Nu are nici pe departe importanţa lui New York Times. De altfel, documentele secrete furate de la Pentagon, care acuză patru preşedinţi ai Statelor Unite că au minţit naţiunea în privinţa războiului din Vietnam, sunt duse iniţial la Times. Din iniţiativa combatantului său redactor şef, Ben Bradlee (Tom Hanks), Washington Post le preia în momentul în care New York Times este cenzurat de guvern.

“Există multe aspecte în această pagină de istorie şi, lucrând asupra subiectului cu Josh Singer, m-am gândit imediat că o vom povesti din punctul de vedere al presei. Acolo se concentrează un maximum de energie. Şi am filmat cu aceeaşi rapiditate”, se destăinuia recent regizorul într-o conferinţă de presă relatată de Le Figaro.

Pelicula aminteşte de Toţi oamenii preşedintelui al lui Alan Pakula, considerat de Spielberg “cel mai bun film despre jurnalism făcut vreodată”. Spielberg mărturiseşte: “Sunt fericit că am făcut un film oarecum înrudit cu el, care se termină acolo unde începea Toţi oamenii preşedintelui. Diferenţa constă în faptul că în filmul meu, Washington Post nu este decât un ziar lipsit de importanţă. El va exista apoi datorită curajului proprietarului lui, Katharine Graham, şi redactorului şef  Ben Bradlee. Ei vor decide să înfrunte justiţia care va da un verdict favorabil lor. Asta a dat ziarului o asemenea credibilitate încât s-a putut dezvolta şi a ajuns până la demiterea lui Nixon”.

Critica a afirmat că Pentagon papers este şi primul film feminist, dar regizorul consideră că prima peliculă de acest gen a fost The Color Purple în care Whoopi Golberg interpreta rolul unei sclave de culoare de la începutul secolului al XX-lea.

Cineastul a comentat şi reacţiile masive ale feministelor faţă de Afacerea Weinstein, apărute pe France info şi BFM TV: “Nu este o vânătoare de vrăjitoare, este o necesitate” şi consideră că luarea de poziţie a semnatarelor petiţiei franceze este prematură: “Este prea devreme să apărăm comportamentul bărbaţilor”. De altfel, într-o altă conferinţă de presă de la Bristol, el îşi motivase această poziţie, evocând copilăria sa: ”Am avut o mamă foarte puternică şi trei surori, dar niciun frate. Am fost crescut de femei foarte responsabile. Aceasta este lumea în care mă simt în largul  meu”.

Pelicula lui Spielberg aduce şi o mărturie asupra unui fel de apartheid care exclude femeile din zona puterii de decizie, prin personajul ei, Katharine Graham.

Dar filmul este în primul rând, pentru Meryl Streep, povestea unei colaborări excepţionale: “Parteneriatul dintre un bărbat şi o femeie care a schimbat cursul istoriei. Nu se vede niciodată o astfel de relaţie. Ea este patroana, dar nu este jurnalistă, şi cel care pare patron este el. Desigur, se iubesc, dar nu asta povesteşte filmul”.

În ceea ce îl priveşte, Tom Hanks o elogiază pe Meryl Streep pe care a avut-o parteneră într-un film pentru prima dată.

Era nevoie de arta puternică a lui Steven Spielberg pentru a pune în pagină toate dimensiunile acestui episod istoric.

Filmul este şi un foarte frumos portret de femeie pe care o vedem asumându-şi responsabilităţile unui şef, într-o epocă în care femeile erau rugate să treacă în salon când domnii luau decizii serioase. Împreună cu Tom Hanks, uimitor ca întotdeauna, Meryl Streep aduce prin interpetarea ei un val de umanitate captivantă.

Un alt mare uitat la categoria cel mai bun regizor este Denis Villeneuve, deşi pelicula semnată de el, Blade Runner 2049, este finalistă la cinci secţiuni: efecte special, imagine, decoruri, montaj sonor şi mixaj sonor.

Printre producţiile care n-au avut parte de aprecierea Academiei se găseşte şi In The Fade, drama germană semnată de Fatih Akin, la categoria cel mai bun film străin. Nu i-a convins pe arbitri nici The Florida Project, pentru care actorul Willem Dafoe se află pe lista nominalizărilor la categoria cel mai bun actor în rol secundar.