”Cel mai mare mister al vremurilor noastre este că, în momentul în care întregul sistem politic si social scapă de sub control și devine haotic, nimeni nu este în stare să imagineze o alternativă. Sistemul economic nu mai poate oferi viața buna pe care a promis-o, iar în schimb creează haos și greutăți pentru milioane de oameni. Între timp, cei de la vârful sistemului profită de acest haos, alimentând incertitudinea. Iar clasa politică este sclava unei teorii economice care a devenit absurdă și coruptă”, scrie, pentru The Guardian, realizatorul de filme documentare Adam Curtis.
”Am lansat acum un mai multe filme despre o altă perioadă în care s-a întâmplat așa ceva. Era în Rusia anilor 1990, după căderea comunismului. Noii lideri au început un experiment pentru a crea o formă extrema a capitalismului. Am făcut aceste filme pentru că nu cred că Vestul înțelege prin ce au trecut rușii: un cataclism care a distrus bazele societății.
Filmele sunt făcute cu imagini dintr-o singură sursa: mii de ore de filmări BBC în Rusia acelor ani, multe nevăzute până acum. Este important că ne prezintă experiența rușilor din toate straturile societății care se prăbușea: de la Kremlin, până în orașele miniere înghețate de la Cercul Arctic, de la viața în micile sate din stepă, până la războaiele purtate în pădurile Caucazului.
Materialele sunt atât de grăitoare, încât am decis să nu intervin cu voce sau muzică, ci să-i las pe spectatori să trăiască experiența a ceea ce s-a întâmplat, pentru că din asta – din furie, violență, disperare și corupție – a răsărit Vladimir Putin. În timp ce montam filmele, haosul tot mai mare din Marea Britanie m-a împins să fac niște paralele între societatea noastră și societatea rusă de acum 30 de ani. Ambele situații au rădăcini asemănătoare, care nu au nimic de-a face cu capitalismul și comunismul.
Cheia este omul care a impus terapia de șoc in Rusia. Se numește Yegor Gaidar și a fost un individ din nucleul sistemului comunist. Bunicul lui a fost un faimos autor de cărți pentru copii, iar Gaidar s-a căsătorit cu fiica unuia dintre frații Strugațki, autori de literatură SF. Economistul Gaidar, care urma să fie și premier interimar, s-a gândit să creeze un sistem capitalist perfect în Rusia. Trebuia să facă asta repede, spune el, pentru a nu permite revenirea comunismului. A renunțat peste noapte la controlul prețurilor, iar guvernul a renunțat la orice încercare de a mai gestiona sistemul. Scopul, spune Gaidar, era de a crea o nouă zonă de libertate perfectă, în care, în ciuda dificultăților inițiale, sistemul urma să ajungă la un echilibru natural.
La o privire mai atentă, acest sistem nu are nimic în comun cu libertatea. De fapt, era o viziune bizară, inginerească, asupra lumii, o viziune pornită de la idei pseudoștiințifice. Gaidar credea că eliberarea „forțelor pieței libere” la o scară extremă va crea „stimulii de piață” care îi vor îndrepta automat pe oameni către anumite modele de comportament ”rațional”. În realitate, era vorba despre un sistem ingineresc simplificat în care oamenii erau remodelați și transformați în ființele potrivite pentru a permite noului sistem să funcționeze. Era reversul planului sovietic. Era vorba tot despre controlul comportamentului, însă în mod diferit.
Nu a funcționat și a dus la un haos total.
Actualul guvern britanic a anunțat propriul experiment cu capitalismul extrem. Originile acestei idei vin de la Friedrich Hayek. Și stânga, și dreapta politică consideră că el este economistul care a favorizat revenirea pieței libere, a ceea ce se numește acum neoliberalism. Însă cred că Hayek, a cărui opera l-a influențat mult pe Gaidar, este mult mai bizar.
Hayek credea că economia este cheia viitorului lumii, pentru că economia ar putea face ca guvernele să nu mai conceapă noi modele de societate. A scris ”Drumul către servitute”, în care arată că în noua epocă a maselor nu se mai putea impune o viziune a viitorului fără ca asta să ducă la orori – așa cum s-a întâmplat cu fascismul și comunismul. În schimb, Hayek a imaginat o lume în care milioane de oameni creeză un sistem social stabil prin semnalele pe care și le transmit. Nucleul acestui sistem era sistemul de prețuri. Guvernele ar trebui să facă pasul înapoi și să nu mai controleze prețurile, lăsând în loc o ”ordine spontană”, fără control de la centru. Cei care creau aceasta noua societate, în calitate de ”actori economici”, erau oamenii obișnuiți, nu politicienii.
Până la Hayek, economia fusese importantă pentru guverne, însă doar ca pârghie pentru a gestiona societatea pe care politicienii au dorit să o construiască. Însă în 1979, când a venit la putere Margaret Thatcher, a început un experiment care a introdus logica economică în nucleul sistemului politic. Totul a început să funcționeze aiurea. S-a ajuns repede la inflație și la dezindustrializarea societății britanice. Așa cum au confirmat și consilierii ei, Thatcher a renunțat repede la experimentul ei și a cerut în schimb băncilor să le împrumute bani oamenilor. Și astfel s-a creat un val de bani ieftini, iar datoriile au început să mascheze toate problemele, până la criza financiară din 2008.
În realitate, marile idei ale lui Hayek și Gaidar au puțin de-a face cu piața liberă. Ideile acestea pleacă de la visul din secolul 19 că știința și sistemele raționale pot fi folosite pe scară largă pentru a înlocui politica, iar asta ar duce la evitarea problemelor create de oameni, la evitarea incertitudinilor care destabilizează politica. De fapt, sistemul pe care Gaidar dorea să-l înlocuiască – planificarea sovietică – își avea originile în aceleași visuri pseudoștiințifice.
În anii 1930, în timpul lui Stalin, vechea ideologie a fost înlocuită de un experiment gigantic. Oamenii au fost transformați în componente ale unui sistem care trebuia să fie gestionat în asemenea fel încât să dea rezultate predictibile. Aceste idei au apărut și în America anilor 1930. Atunci a apărut o mișcare de masă numită „tehnocrația”. Erau sute de oameni îmbrăcați, ”rațional”, în haine gri, care băteau Statele Unite în lung și în lat făcând apel la ceea ce ei numea „Technate”, un nou tip de societate, care ar fi fost condusă în mod rațional de ingineri. Unul dintre membrii de vază ai acestei mișcări a fost bunicul actualului antreprenor Elon Musk.
Toate aceste mișcări erau produsul încercării bizare a științei de a cuceri și coloniza politica. Aceste experimente au eșuat. Fie că vorbim despre URSS, despre Gaidar, despre Marea Britanie de acum sau cea din anii 1980, aceste idei nu au creat vreodată un sistem rațional. Dimpotrivă, au dus la un sistem care promovează inegalitatea și este exploatat de o elită restrânsă. Și nu există nicio pârghie politică pentru ca aceste sistem să fie oprit.
Imaginile filmate în Rusia arată viteza îngrozitoare cu care se lărgea falia dintre bogați și săraci. Mii de oameni nu-și puteau achita facturile, sistemul de sănătate s-a prăbușit, comercianților li se spunea că nu mai există cartofi în Moscova, în timp ce noua elita relua balurile de secol 18 în palatele de lângă Sankt Petersburg.
Putem observa în aceste filmări egoismul extrem al managerilor și gangsterilor, pe măsură ce descopereau căile de jefuire a statului care se prăbușea, cu băncile oligarhilor pline de mașini de numărat bani prin care treceau milioane de ruble ce urmau să ajungă în zonele offshore. Și nimeni din sistemul politic nu-i putea opri. În mijlocul haosului se afla un președinte beat, Elțîn, care stătea în Kremlin uitându-se la ziduri și spunându-i bodyguardului «Ăștia ne fură Rusia».
Relaxarea cantitativă din Occidentul zilelor noastre, creșterea extremă a prețului acțiunilor și pe piața imobiliară sunt la fel de destructive pentru viețile a milioane de oameni cum erau și oligarhii din Rusia anilor 1990. Tehnocrația ne oferă o libertate care este foarte limitată: oamenii sunt doar rotițe într-un sistem, liberi să facă ce vor însă doar în logica îngustă a coliviei unei pseudoștiințe economice. Este o lume în care oamenii dansează, însă în lanțuri.
În aceste vremuri de haos economic este absolut necesar să arătăm prin ce au trecut în ultimii 50 de ani atât Vestul, cât și Rusia. Poate că eșecul nu a fost nici al pieței libere și nici al comunismului, ci al tehnocrației. Trebuie să renunțăm la pseudoștiința economiei care i-a prins într-o strânsoare mortală pe politicieni. Ar trebui să ne uităm la valorile umaniste și la aspirațiile pe care le conțin comunismul și capitalismul. De aici ar putea să apară viziunile alternative pentru viitor”.
@ … escu-le
Doar 7 % ii este permis biologic omului sa perceapă realitatea ce-l înconjoară însă mintea ( produsul unui creier în continua evolutie) ii semnalează micimea .
Fără a intelege corect si a respecta regulile Naturii – omul nu are viitor .