O „competiție” și în domeniul de activități de binefacere

Roberto Musneci, din pharma Ambasador: 40.000 de români au primit ajutorul Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta 

În primul interviu acordat de când a făcut trecerea de la lider al industriei pharma la lumea diplomatică, ambasadorul Roberto Musneci vorbește despre prioritățile Serviciului de Ajutor Maltez – organizației non-guvernamentale pe care o patronează, despre nevoia
statului de a se inspira în responsabilitatea socială din standardele adoptate de mediul economic privat și despre misiunea Ordinului Suveran de Malta în România. Pe lângă titlul de ambasador, Roberto Musneci deține rolul de președinte al Camerei de Comerț Italiene din
România, fiind și unul din liderii Camerei de Comerț Americane -AMCHAM.

1. Serviciul de Ajutor Maltez este una dintre cele mai mari organizații non-guvernamentele din România. Cum a reacționat organizația la criza COVID, care au fost dificultățile și în ce măsură și-a putut continua activitatea?

În România, Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta – în mod particular, și organizația non guvernamentală pe care o coordonăm – Serviciul de Ajutor Maltez, au reacționat în mod determinat și eficient așa cum s-a făcut în alte țări ale lumii unde suntem prezenți. În general, aproape toate activitățile de sprijin pentru beneficiarii noștri au fost menținute ținând cont de măsurile introduse de autorități. În particular, și adițional la aceste activități, au fost distribuite la domiciliu hrană, produse de igienă și dispozitive de protecție pentru peste 40.000 de beneficiari în perioada de stare de urgență. Ordinul de Malta a produs câteva mii de viziere și a importat din Germania măști FFP2 pentru multe categorii din comunitățile vulnerabile.
Din păcate, după cum știți, pe 29 aprilie l-am pierdut pe Marele Nostru Maestru E.S.E. al 800 -lea Prinț Fra’ Giacomo Della Torre del Tempio di Sanguinetto după o boală incurabilă. A fost o veste foarte tristă pentru toți și am primit, doar în România, sute de note de condoleanțe din partea celor mai înalte autorități ale statului, din partea Societăților române și a cetățenilor sau beneficiarilor. Cu toate astea, Ordinul a continuat programul zilnic de asistență și activitate.

2. Serviciul de Ajutor Maltez funcționează de aproape 1000 de ani, dar faptul că trăim într-o nouă „normalitate” ar putea schimba fundamental modul în care funcționează organizația și rolul ei?

Cred că metodologia de lucru ar putea să se schimbe, în mod particular, în legătură cu activitatea noastră de informare și educațională, dar principiile și obiectivele de bază nu se vor schimba. Dacă un sărac, o casă de bătrâni sau o persoană cu nevoi speciale au nevoie de asistența noastră, trebuie să fim acolo fizic cu resursele pe care le avem la dispoziție. Asa a fost de când s-a înființat primul spital în Ierusalim în 1048 până la Spitalul Covid din Fiera di Milano înființat acum trei luni.

3. În 1932 au fost stabilite primele relaţiile diplomatice între România şi Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta. Care este relația acum, care este valoarea adaugată pe care Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta o aduce în România?

Relațiile diplomative sunt excelente și avem un dialog frecvent cu autoritățile române în legătura cu temele relevante pentru noi. Avem în Ministerul de Interne un punct de reper constant. Filialele noastre regionale se coordoneaza foarte des cu autoritățile locale și să nu uităm că anul trecut voluntarii noștri au și participat la exercițiile NATO în țata noastră. Valoarea adăugată este evidentă printr-o analiză granulară a activităților noastre din ultimii 30 de ani.

4. Care sunt prioritățile pe care le aveți în România în calitate de Ambasador al Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta?

În primul rând, un ambasador rezident al Ordinului Suveran al Cavalerilor de Malta are ca obiectiv popularizarea istoriei, misiunilor și activităților Ordinului prin activități practice mai mult decât declarații generale. Mai mult, Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta promovează activități de ”Humanitarian Diplomacy” ce au devenit in ultimii 20 de ani un element important al dialogului global asupra disparității și rezolvării conflictelor. În România, din fericire, noi suntem implicați doar în activitățile de sprijin către bolnavi și nevoiași.

5. Pe lângă misiunile umanitare, Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta are și caracter religios, dar în același timp trebuie să gândiți economic și business oriented ca Serviciul de Ajutor Maltez să se dezvolte, să atragă fonduri și sponsori. Cât de complicat e acest mix?

O întrebare foarte bună. În primul rând, mesajul lui Hristos de sprijin a celorlalți este la baza activităților noastre. Activitatea economică nu este simplă, dar noi avem un avantaj foarte mare. Suntem o Entitate de stat recunoscută global, cu o istorie și o misiune care asigură transparență. Pe cale de consecință, ”piața” noastră pentru a atrage fonduri de finanțare este amplă. Asta nu înseamnă că este simplu. Donatorii privați sau publici la nivel global se confruntă cu o lume cu multe arii de tensiune sau chiar de conflic, sisteme economice sanitare foarte deteriorate, segregarea socială la limita demnității oamenilor. Cu alte cuvinte, există o ”competiție” și în domeniul de activități de binefacere.

6. Înainte să deveniți ambasador și să fiți primit de președintele Klaus Iohannis, Roberto Musneci avea deja imaginea unuia dintre greii din industria pharma. Acum, pe lângă statutul de ambasador, sunteți unul dintre pionii Amcham, președinte al Camerei de Comerț Italiene. Mix-ul acesta de funcții și roluri ajută, încurcă?

Ajută foarte mult pentru că temele sistemice sunt aceleași. Calitatea, transparența și accesul nediscriminatoriu la actul medical trebuie să fie misiunea cea mai înaltă pentru orice operator comercial în domeniul sanitar. Așa numitul ”Reputational Profit & Loss” este în centrul oricărei activități de business care mizează la sustenabilitate pe termen lung. Uitati-vă la impactul uriaș care îl au politicile discriminatorii sau nediscriminatorii asupra valorii economice a companiilor.

7. Lucrați cu oameni, pentru oameni. Ultimele luni ne-au făcut să fim mai buni? Mai pragmatici?

Cred că am descoperit un sens al solidarității sociale și al disciplinei în primul rând. Bineînțeles, am devenit toți într-o săptămână, epidemiologi, virologi, și experți în statistica medicală, dar în sfârșit cred că toți am zâmbit și am folosit instrucțiunile celor care știau despre ce este vorba. Dacă am devenit mai buni, nu știu, vorbim anul viitor. Pragmatic? Sper că da.

8. Ținând cont de funcțiile pe care le dețineți, cum preconizați că va fi finalul acestui an pentru România și pentru români?

De fapt, am o dezbatere deschisă cu mulți colegi din business și din mediul diplomatic. Personal, rămân optimist. Cred că măsurile de control și de sprijin a economiei au fost luate la timp și sper că fondurile adiționale alocate României din partea Uniunii Europene vor fi investite pe prioritățile clare industriale, dar și de incluziune socială cum ar fi educația. Nu este loc aici pentru detalii tehnice, dar este tautologic ca măsurile de acces la educație generează pe termen mediu creșterea economică și o societate mai echilibrată.

9. Pe 24 Iunie are loc Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, în același timp e și Ziua Națională a Ordinului, care e mesajul pe care trebuie să îl reținem?

Să nu uităm de cei din urmă. Să nu uităm ce am învățat: trebuie să îmbinăm creșterea economică și sănătatea, incluziunea socială este un element nu numai de protejare a demnității omului, dar și de dezvoltare economică. Am și învățat cum centrul și periferia sunt mai puțin relevante și nu în ultimul rând, că un minim de disciplină și pragmatism ajută toată comunitatea.