O ”ofertă de nerefuzat” pentru Rusia?

Mesajul transmis de secretarul de Stat al SUA prin intermediul The Washington Post indică o îndepărtare semnificativă de scenariile prezentate in 2022 de The Atlantic Council, o interfață a NATO

O ”ofertă de nerefuzat” pentru Rusia?

Mesajul transmis de secretarul de Stat al SUA prin intermediul The Washington Post indică o îndepărtare semnificativă de scenariile prezentate in 2022 de The Atlantic Council, o interfață a NATO

Administrația SUA propune retragerea Rusiei din teritoriile ocupate în acest moment, cu excepția Crimeii, de unde nici Statele Unite, nici regimul de la Kiev nu cred că Moscova va accepta să plece. Teritoriile acestea ar urma să aibă statut de zonă demilitarizată, iar în acest fel ar fi asigurată, cel puțin pe hârtie, integritatea teritorială a Ucrainei în granițele de dinainte de 24 februarie 2022. Apoi, Statele Unite sugerează că ar putea limita instalarea bateriilor HIMARS în zona de vest a Ucrainei, acolo unde ar urma să fie concentrate și tancurile și alte vehicule de luptă. În acest fel, Ucraina ar fi pregătită pentru a se apăra în fața unui nou atac rus, fără să reprezinte o amenințare imediată pentru Rusia.

Propunerea Statelor Unite vrea să fie o cale spre ”o pace justă și durabilă, care să mențină integritatea teritoriala a Ucrainei”, se arată într-un articol publicat de The Washington Post, semnat de David Ignatius, un jurnalist foarte apropiat de secretarul de Stat Antony Blinken.

Articolul arată că secretarul de Stat Blinken vrea ca Ucraina să fie ”o economie puternică și necoruptă, membră a Uniunii Europene”. Mai mulți jurnaliști americani consideră că acesta este un mesaj al lui Blinken pentru Kremlin: SUA vor să mențină economia agrară a Ucrainei, să mențină porturile pentru exportul cerealelor și acordurile comerciale semnate cu UE înainte de război. În acest context, recenta campanie anticorupție de la Kiev (cu demiteri la vârful parchetului general, direcției vămilor, la vârful mai multor ministere, cu raiduri la reședința oligarhului Ihor Kolomoiski și cu sacrificarea unor consilieri apropiați președintelui Zelenski) arată că Statele Unite au influență majoră în politica internă a Ucrainei. Oligarhia ucraineană trebuie îndepărtată sau constrânsă să accepte ca partea leului din economia țării să revină unor giganți precum Black Rock, care consiliază deja regimul de la Kiev pentru creionarea planului de reconstrucție a țării.

Departamentul de Stat a ales să tatoneze terenul la Moscova în vederea încheierii conflictului. Articolul publicat de ziarul american arată că ultimul cuvânt aparține Ucrainei, însă același articol lasă să transpară că regimul de la Kiev a avut puțin sau nimic de spus în privința ”ofertei” făcute Rusiei.

Să fie această tatonare a Rusiei făcută prin intermediul The Washington Post o ilustrare a temerii că o ofensivă militară rusă ar putea sparge defensiva ucraineana și ar putea ajunge până la Odessa, spre gurile Dunării, eliminând accesul la principalul port prin care își exporta cerealele?

Mesajul transmis de secretarul de Stat al SUA prin intermediul lui David Ignatius și al The Washington Post indică o îndepărtare semnificativă de scenariile prezentate de The Atlantic Council, o interfață a NATO, în cursul anului trecut, scenarii care vorbeau despre sprijin pentru ca Ucraina să recapete controlul asupra spațiului aerian, despre arme care să poată lovi teritoriul rus, despre confiscarea tuturor activelor din străinătate deținute de statul rus – peste 300 de miliarde de dolari – și folosirea lor pentru reconstrucția Ucrainei și chiar despre o fărâmițare a ”imperiului rus” într-o mulțime de republici etnice.

Schimbarea poziției Washingtonului este vizibilă și în declarațiile Victoriei Nuland, subsecretar de Stat pentru Afaceri Politice. Pe 26 ianuarie, Nuland a spus, în timpul unei audieri în Senat, că SUA sunt pregătite să relaxeze sancțiunile impuse Rusiei, dacă Moscova se reîntoarce la negocieri. Însă aceste negocieri au fost oprite chiar la presiunile statelor Unite, în primăvara anului trecut, când Ucraina și Rusia se apropiau de încheierea unei înțelegeri, la Istanbul, la o lună de la izbucnirea conflictului.

Câtă vreme Nuland cere retragerea din teritoriile ocupate pentru ca Rusia să beneficieze de ridicarea sancțiunilor,”oferta” nu va fi luata în considerare, a replicat Leonid Sluțki, președintele comisiei de politică externă din Duma de Stat de la Moscova. El a spus că oferta este ”inacceptabilă” și că ”acest lucru nu poate fi înțeles la Washington, unde capitularea foștilor aliați este norma”.

Mai jos, articolul din The Washington Post semnat de David Ignatius.

Convinsă că Vladimir Putin nu a reușit în încercarea sa de a șterge Ucraina de pe hartă, administrația Biden a început să elaboreze un posibil echilibru de forțe post-război care să ajute Ucraina să descurajeze repetarea invaziei brutale a Rusiei.

Secretarul de Stat Antony Blinken și-a expus strategia pentru încheierea războiului și pentru descurajarea Rusiei în timpul unui interviu la Departamentul de Stat. Conversația a fost o explorare mai puțin obișnuită a unora dintre cele mai dificile chestiuni legate de încheierea conflictului din Ucraina.

Blinken a lăudat în mod explicit sprijinul german pentru Ucraina, într-un moment în care Berlinul este criticat dur de unii aliați NATO, pentru ca nu a trimis rapid tancurile Leopard în Ucraina. În momentul în care a izbucnit războiul, ”nimeni nu ar fi putut previziona dimensiunea sprijinului german”. ”Aceasta este o schimbare uriașă pe care ar trebui să o recunoaștem”, a spus Binken.

El a subliniat hotărârea administrației Biden de a evita un conflict militar cu Rusia, chiar dacă armele americane ar putea pulveriza forțele invadatoare ale lui Putin. ”Biden a subliniat mereu că una dintre condițiile sale în Ucraina este evitarea unui al treilea război mondial”, a spus Blinken.

Blinken crede că eșecul colosal al Rusiei în încercarea de a atinge obiectivele militare ar trebui să-i facă pe americani și pe aliați să se gândească la Ucraina post-război și la cum să creeze o pace justă și durabilă care să susțină integritatea teritorială a Ucrainei și să descurajeze, iar daca este nevoie să apere, Ucraina în fata unui nou atac. Cu alte cuvinte, Rusia nu trebuie lăsată să respire, să se regrupeze și să atace din nou.

Cadrul gândit de Blinken pentru descurajare este oarecum diferit față de discuțiile de anul trecut cu Kievul despre garanțiile de securitate similare cu cele din Articolul 5 al NATO. SUA nu propun niște garanții formale de securitate, considerând că este fundamental ca Ucraina să aibă mijloacele de a se apăra singură. Securitatea ar fi asigurata de armament cât mai puternic – în special blindate și apărare antiaeriană – alături de o economie necoruptă și aderarea la Uniunea Europeană.

Eforturile actuale ale Pentagonului de a oferi Ucrainei arme pentru războiul de manevră reflectă acest obiectiv ca Ucraina să poată descuraja Rusia pe termen lung. ”Importanța armelor de manevră nu ține doar de faptul că asigură forța necesară pentru ca Ucraina să-și recupereze teritoriul, ci este și un factor de descurajare împotriva unor viitoare atacuri ruse”, a explicat un oficial al Departamentului de Stat. ”Viitorul este manevra”, mai spune el.

Discuția cu Blinken a oferit o serie de ponturi despre dialogurile intense ce au loc de luni de zile în cadrul administrației despre cum ar trebui să se încheie războiul și despre cum ar trebui să fie menținută pacea. Formula standard a administrației este că toate deciziile trebuie să fie luate de Ucraina, iar Blinken a reiterat acest lucru. El susține dorința Ucrainei de a obține victorii semnificative pe front în acest an. Însă Departamentul de Stat, Pentagonul și Consiliul National de Securitate se gândesc și la ceea ce va urma după asta.

Crimeea este un subiect important de discuție. În SUA și Ucraina există o viziune larg răspândită cum că este imposibilă recuperarea Crimeii folosind forța. Toate victoriile militare ale Ucrainei în regiunea Zaporijia, care leagă Crimeea de Rusia, pot amenința controlul rus asupra peninsulei. Însă o ofensiva totală a Ucrainei pentru a recupera Crimeea nu este realistă, spun mulți oficiali ruși și ucraineni. Parțial, asta se datorează și faptului ca Putin a indicat că un atac asupra Crimeii ar putea duce la o escaladare nucleară.

SUA nu propun niște garanții formale de securitate, considerând că este fundamental ca Ucraina să aibă mijloacele de a se apăra singură. Securitatea ar fi asigurata de armament cât mai puternic – în special blindate și apărare antiaeriană – alături de o economie necoruptă și aderarea la Uniunea Europeană

Administrația sprijină dorința Ucrainei de a recupera Crimeea. Însă, pe termen scurt, este pentru Kiev este crucial ca Crimeea să nu mai poată fi folosită ca bază de lansare a atacurilor ruse asupra Ucrainei. Una dintre formule este statutul de zona demilitarizată. Oficialii ucraineni mi-au spus, anul trecut, că au discutat asemenea posibilitate cu administrația Biden.

Biden este mai puțin îngrijorat decât unii observatori în ce privește riscurile unei escaladări. Asta se datorează în parte faptului că Rusia este blocată de forța copleșitoare a NATO. ”Putin continuă să mențină forțe în rezervă, pentru că îi este frică de un atac al NATO asupra Rusiei”, a explicat un oficial. Această rezervă a Rusiei include bombardiere strategice, anumite arme de mare precizie și, firește, arme nucleare tactice și strategice.

Refuzul lui Blinken de a critica Germania în ce privește tancurile Leopard este o ilustrare a eforturilor depuse vreme de mai bine de un an pentru a menține integră coaliția pro-Ucraina. Blinken a petrecut sute de ore – la telefon, în teleconferințe și în deplasări externe – pentru a menține intactă această coaliție.

Coeziunea va fi și mai importantă pe măsură ce Ucraina se îndreaptă spre încheierea războiului. Anul acesta, Ucraina și aliații vor lupta pentru a-i respinge pe invadatorii ruși. Dar, la fel ca în ultimii ani ai celui de Al Doilea Război Mondial, ei vor începe să pună la cale ordinea post-război și reconstruirea unui sistem de alianțe militare și politice care să restabilească și să mențină pacea pe care Rusia a distrus-o”.

Distribuie articolul pe:

79 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.