O poveste cu zevzeci şi zombies, compusă de Dan Dediu

În plină campanie electorală s-a pierdut o… scrisorică de amor!

Cea mai nouă operă semnată de un compozitor român, „O scrisoare pierdută”, partitură finalizată chiar în cursul acestui an de artistul Dan Dediu, va avea premiera absolută duminică, 16 decembrie, la ora 19.00, la Opera Naţională Bucureşti. Transpunere muzicală a celebrei comedii semnate de Ion Luca Caragiale, noua producţie este montată în regia lui Ştefan Neagrău, iar decorurile aparţin Vioricăi Petrovici.

Următoarele reprezentaţii vor avea loc în datele de 22 decembrie 2012 şi 13 ianuarie 2013.

Lucrare a compozitorului Dan Dediu, “O scrisoare pierdută” – o poveste cu “zevzeci şi zombies” – aşa cum o numeşte autorul, este o lucrare omogenă pe placul tuturor. Autor a 147 de lucrări din toate genurile muzicale, Dan Dediu a declarat că punctul de pornire se află în anul 2009, urmând trei ani de muncă asiduă pentru a scoate la lumină o partitură de peste 600 de pagini.

“Conduceam maşina într-un trafic infernal din Bucureşti şi am dat drumul la radio pe canalul România Muzical. Se transmitea un tango de Piazzola. Într-o fracţiune de secundă mi-am dat seama: Ăsta e Tipătescu! Restul a venit aproape de la sine: Trahanache, uns cu alifiile ritmurilor şi inflexiunilor melodice balcanice; Caţavencu, versatil şi alunecos într-un registru ce trece de la hora lungă şi romanţă la habaneră şi French can-can; Farfuridi, cu dublura sa Brânzovenescu, pendulând între bossa nova şi peşrev turcesc; Cetăţeanul turmentat, luând în piept talazurile fanfarei moldoveneşti; Pristanda, fante de cartier cu năduf de musical hollywoodian; Dandanache, un OZN politic arhetipal muiat în sos de vin folcloric, cu un iz suspect de manea, dar cu pretenţii şi reuşită de simfonie; mulţimea – o oaste de zevzeci chiuind şi chefuind de zor. Şi, bineînţeles, Zoe: platoşă mândră de bolero, ascunzând însă o oază de omenesc, de iubire şi suferinţă sub chipul unui vals trist”.

Toată lumea la vot

Noua producţie ONB este pusă în scenă de către regizorul Ştefan Neagrău, cel care a conceput şi libretul operei. De-a lungul carierei, acesta a montat mai multe spectacole la diferite teatre lirice din ţară, dintre care amintim operele „Turandot” şi “Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, “L’elisir d’amore” (“Elixirul dragostei”) de Gaetano Donizetti – debutul ca regizor de operă, „Così fan tutte” de Wolfgang Amadeus Mozart, „Le Nozze di Figaro” („Nunta lui Figaro”) de acelaşi compozitor, „Secretul lui Marco Polo” de Francis Lopez – debut ca regizor de operetă etc.

“Peste ocean, la amerindieni, pacea se consfinţeşte prin fumarea pipei păcii de către foştii inamici. În spaţiul mioritic, chiar şi conflictele cele mai tăioase îşi pot găsi rezolvarea la un mic şi o bere. Personajele «Scrisorii pierdute», asemenea partidelor politice, sunt gata să se sfâşie, să-şi spargă capetele. Conflictele par definitive, rod al verticalităţii, al intransigenţei morale sau ideologice. Definitive? La români? Când «enteresele» o cer, nimic nu e definitiv. Sus, pe scena politică, alianţele se fac şi se desfac. Jos, masa celor mulţi şi manevraţi oscilează între două extreme: intransigenţa cu care-şi judecă aleşii pe de o parte şi pofta hulpavă pentru scandal, pentru ziarul de cancan, pe de alta”, a declarat Ştefan Neagrău.

Cine sunt creatorii spectacolului?

Ştefan Popov în Tipătescu şi Tina Munteanu în Zoe

Unul dintre cei mai apreciaţi compozitori contemporani, Dan Dediu este autorul a 147 de lucrări din toate genurile muzicale: patru simfonii, piese orchestrale (“Narcotic Spaces”, “Ornements”, “Studii- Motto”, “Spaima”, “Frenesia”, “Mantrana”, “Grana”, “Verva”, “Primavera”, “Atlantis”), cinci concerte (pentru saxofon, violă, vioară, pian), cinci cvartete de coarde, muzică de cameră pentru diverse formaţii, lucrări pentru pian, coruri şi muzică electronică.

Dan Dediu este autorul a patru lucrări de operă, printre care se numără şi „O scrisoare pierdută”, alături de “Post-ficţiunea”, “Münchhausen” şi “Eva!”. Aceasta din urmă a fost prezentată în premieră naţională la Opera Naţională Bucureşti, la Studioul Experimental de Operă şi Balet “Ludovic Spiess” în data de 26 aprilie 2012. Este laureat al mai multor premii naţionale şi internaţionale, atât în calitate de compozitor, cât şi de interpret. Compoziţiile sale au fost publicate de edituri de prestigiu precum “Peermusic” (Hamburg şi New York), “Lucian Badian Editions” (Ottawa), “Editura Muzicală” Bucureşti.

Extrem de activ în viaţa muzicală românească, Dan Dediu este rectorul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (UNMB) din anul 2008, a fost şeful catedrei de compoziţie din cadrul UNMB în perioada 2000-2008, director artistic al festivalului “Săptămâna Muzicii Noi” (ediţiile din 1999, 2001, 2007 şi 2008) şi director artistic al ansamblului şi festivalului “Profil” (ediţiile 2004 şi 2006). A publicat peste 100 de eseuri, articole şi cronici şi a participat la numeroase conferinţe de profil.

Daniel Filipescu în Farfuridi şi Ionuţ Daniel Pop în Brânzovenescu

Conducerea muzicală va fi asigurată de către dirijorul Tiberiu Soare, unul dintre cei mai valoroşi şi cunoscuţi dirijori din tânăra generaţie. Acesta a colaborat, de-a lungul carierei, cu numeroase instituţii de cultură, printre care orchestrele filarmonicilor din Braşov, Craiova, Constanţa, Timişoara, Oradea, Iaşi, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio etc. În 2004, Tiberiu Soare a realizat conducerea muzicală a premierei româneşti a operei „Münchhausen” de Dan Dediu. La pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, al cărei dirijor principal este începând din 2012, a realizat până acum mai multe concerte şi înregistrări, fiecare apariţie a sa adăugând noi succese în palmaresul său. Despre noua producţie a ONB, dirijorul susţine:

“Despre Caragiale «al nostru» s-au scris şi vorbit multe, însă eu vreau să vă spun câte ceva despre Caragiale «al meu»: scriitorul era convins că arta este un antidot pentru prostie şi nu ar trebui sub niciun chip să fie transformată în vehiculul acesteia. Cel mai simplu ar fi să închei cu celebrul citat din finalul «Scrisorii pierdute»», dar îl voi lăsa pe Pristanda să o facă, îi iese mult mai bine”.

Din echipa de realizatori a noii montări de la Bucureşti fac parte şi: Daniel Jinga – maestru cor, Florica Stănescu – coregrafia şi mişcarea scenică, Cătălin Voineag – asistent regie.

Personajele faimoase ale piesei vin pe scena Operei Naţionale Bucureşti şi retrăiesc comedia prin muzică. Distribuţia noii producţii va reuni artişti deja consacraţi şi aplaudaţi pe scena ONB şi în străinătate, dar şi tinere talente aflate înaintea unei cariere promiţătoare: Tipătescu – Ştefan Popov/Florin Simionca, Caţavencu – Lucian Corchiş/Andrei Lazăr, Pristanda – Ştefan Schuller/Iustinian Zetea, Trahanache – Florin Diaconescu/Valentin Racoveanu, Zoe Trahanache – Simonida Luţescu/Tina Munteanu, Farfuridi – Vasile Chişiu/Daniel Filipescu, Brânzovenescu – Daniel Pop/Şerban Vasile, Cetăţeanul – Liviu Indricău, Agamiţă Dandanache – Răzvan Georgescu/Adrian Strezea.

Tina Munteanu, Andrei Lazăr şi Ştefan Popov

De-a lungul carierei, regizorul Ştefan Neagrău a pus în scenă mai multe spectacole, la diferite teatre lirice din ţară, dintre care amintim operele „Turandot” şi “Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, “L’elisir d’amore” (“Elixirul dragostei”) de Gaetano Donizetti – debutul ca regizor de operă, „Così fan tutte” de Wolfgang Amadeus Mozart, „Le Nozze di Figaro” („Nunta lui Figaro”) de acelaşi compozitor, „L’Italiana in Algeri” (“Italianca în Alger”) de Gioacchino Rossini, “Il Matrimonio segreto” (“Căsătoria secretă”) de Domenico Cimarosa şi operetele “Lysistrata” de Gherase Dendrino, „Secretul lui Marco Polo” de Francis Lopez – debut ca regizor de operetă. A coordonat de asemenea mai multe reluări ale unor spectacole celebre din repertoriul Operei Naţionale Bucureşti.

A făcut de asemenea asistenţă pentru spectacolele regizorilor Jean Rânzescu, Hero Lupescu, Petrika Ionesco, Cătălina Buzoianu, Andrei Şerban, Cornel Todea, Alexandru Tocilescu, Beatrice Rancea, Mihai Măniuţiu, Marina Emandi, Alex Rădulescu, Ion Caramitru. A realizat de asemenea traducerea unor librete de operă din repertoriul universal.

A participat cu spectacole regizate la Festivalul “Klassik Sommer” în Germania (între anii 2002 şi 2005) şi la turneele Operei Naţionale Bucureşti în Marea Britanie, Austria, Germania, Grecia, Ungaria, Japonia, Coreea de Sud şi Thailanda. Din 1990 este regizor al Operei Naţionale Bucureşti, iar din 1995 este profesor asociat al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.

Artist plastic, scenograf de teatru, operă, balet şi film, profesor, doctor în spectacologie, Viorica Petrovici are o activitate impresionantă în domeniul artelor spectacolului. A realizat costume pentru mai multe producţii cinematografice de succes, româneşti şi internaţionale: “Le Concert” (regia: Radu Mihăileanu), “Tertium non datur” (regia: Lucian Pintilie), “Asfalt Tango” (regia: Nae Caranfil). A creat recent costumele spectacolului “Nabucco 12”, în regia lui Alexandru Hausvater, producţie montată la Opera din Cluj-Napoca.

Ştefan Schuller în Pristanda şi Ştefan Popov în Tipătescu

Pentru toată această activitate profesională a fost recompensată cu mai multe distincţii de prestigiu: Premiul pentru Scenografie pentru spectacolul „Politica” (regia: Silviu Purcărete) la “Festivalul de Teatru Contemporan” de la Braşov (1982), “Premiul UAP pentru Scenografie” (1998), “Placheta de argint”, Novisad (2001, cea mai importantă distincţie obţinută de România în domeniu), “Premiul Criticilor Muzicali” (2001). A mai obţinut premiul colectiv pentru filmul „Trahir” (regia: Radu Mihăileanu) în cadrul Festivalului Filmului Francofon de la Montreal (1994), nominalizare la “Globul de Aur” a echipei de creaţie a filmului „Le Concert” (regia: Radu Mihăileanu) în 2010 şi nominalizarea, în 2011, a peliculei „La source des femmes”, în aceeaşi regie, la Festivalul de la Cannes, Premiul GOPO pentru „Caravana cinematografică” (regia: Titus Munteanu).

Un moment remarcabil în cariera artistei l-a reprezentat nominalizarea la Premiile César la categoria „Cele mai bune costume”, pentru filmul “La source des femmes (“Izvorul femeilor”), în regia lui Radu Mihăileanu.

Viorica Petrovici este scenograf al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1984, unde a creat decoruri şi costume pentru zeci de spectacole de operă şi balet.