Nu demult, un istoric renumit, Andreas Wirsching, vorbea de sentimentul de „neputință (Ohnmacht)“ ce se răspândește în Europa (vezi Demokratie und Globalisierung. Europa seit 1989, 2015). Slăbesc instituțiile democrației, sporește dependența deciziilor de mediatizare, personaje șterse ajung în funcții mari, limbajul public este golit de conținut, dezamăgirea crește, orizonturile sunt coborâte.
Comparând, se poate spune că în România actuală se vede nu doar „neputința“ în fața istoriei universale. Este și aceasta. Dar imediată este „neputința“ de a te pune în ordine: de a face autostrăzi, de a valorifica potențialul turistic, de a folosi banii europeni, de a da de lucru, de a stopa corupția, de a ieși din neîncredere.
De unde vine această neputință elementară? Nu este o întrebare nouă. Intelectuali cultivați și responsabili și-au pus-o deja. Virgil I. Bărbat scria că, „la noi politicienii ajung specialiști… În alte părți, specialiștii ajung miniștri și uneori șefi de stat. O diferență care spune multe, nu?“ (Virgil Bărbat, Dinamism cultural, Cluj, 1920, p.185). El a blamat „oportunismul bizantin“ care face ca așa-zisele „elite“ să caute mai mult „să se pună bine“ decât să schimbe stările de lucruri. Constantin Brâncuși spunea că „în România sunt prea mulți «diștepți» în politică, în artă și în liberele profesii… «Diștepții» produc camelotă“ (în Petre Pandrea, Brâncuși. Amintiri și exegeze, 1976, p.117). El și-a dat seama de nepriceperea urcată inclusiv la deciziile statului. Liviu Rebreanu spunea că prea mulți neaveniți imprimă direcția țării, încât „ne-am purtat întocmai ca omul care a dobândit o bogăție nemuncită și neașteptată: am căutat să trăim bine, ușor, am fost mândri și țanțoși, ne-am îmbătat de mărimea noastră și n-am muncit, nu ne-am gândit la ziua de mâine, nu ne-am asigurat viitorul.“ (Liviu Rebreanu, Opere, 1998, vol. 17, p.342). De sus se strică lucrurile sau, măcar, nu se repară. Hugh Seton Watson scria că vârfurile au trădat. „Toate trăsăturile menționate… – mizeria țăranilor, brutalitatea birocratică, educația falsă și o clasă privilegiată căreia îi lipsește orice simț al responsabilității sociale, ai cărei cei mai brilianți membri au fost gata să-și trădeze de la o zi la alta principiile în schimbul avantajelor venite de sus – au existat în România în mare măsură…“ (Hugh Seton Watson, Eastern Europe between the wars 1918-1941, 1945). Din această degradare vin și necazurile.
Din nefericire, astfel de răspunsuri se reconfirmă. Nu vedem că, după desemnare, șefilor li se scriu cărți, dacă nu cumva plagiază sau obțin titluri de mucava pentru a-și consolida funcția? Că lucrul de mântuială – de la politica internă a incitării naivilor la politica externă de excursii – începe de sus? Că locul priceperii îl ia exersarea în șmecherii? Că vârfurile se rezolvă pe ele, adunând case, aranjând acoliți și adunând averi în bănci, cât mai departe de țară? Poate cineva contesta aceste fapte?
Căutând la rândul meu un răspuns în situația de astăzi, am pus în joc o teză: românii sunt ca toți oamenii, dar ei se lasă conduși de inși nepotriviți. Prea ușor improvizatori de diferite feluri mobilizează servicii oculte și ajung să decidă soarta celorlalți mânuind iataganul instituțiilor de forță și justificări ieftine. Numai printr-o asemenea „plasticitate“ (Andrei Marga, Identitate națională și modernitate, 2018) se explică împrejurarea că este prea mică reacția la autoritarism și prea mare acceptarea încălcării libertăților și drepturilor elementare și, până la urmă, a statului pe loc.
Desigur, au fost și reacții energice la autoritarism – de exemplu în decembrie 1989 și în referendumul din 2012 – numai că prea rare. Sunt însă și reacții ca la nimeni– precum protestele din decembrie 2017 la adresa ameliorării legilor justiției sau măririlor de venituri, ce denotă cât de ușor pot fi împinși unii să lupte contra propriei libertăți și bunăstări.
Neputința actuală are nevoie de explicații mai precise. Ea este prefigurată, orice s-ar spune, de proasta selecție a personalului, care dă perseverent lideri inculți. De aceea, străinii pun întrebarea: „cum se ajunge demnitar sau lider în România de azi?“. O examinare publicată la un moment dat de ziarul Cotidianul arăta că inși de note modeste conduc instituțiile principale ale țării. Nu vreau să exagerăm importanța notelor studenților, dar nu există niciun motiv să o ignorăm. În definitiv, orice democrație promite meritocrație. În România, de un deceniu și jumătate se vede ce iese din asocierea cea mai rea – dintre incapacitate de a concepe dezvoltări, devoțiune slabă, năravuri străine de civism. Știu că mi se va aminti din nou refrenul: „mulți dintre decidenți și-au făcut studiile la Cluj!“. Este adevărat, dar replica este la îndemână: nu Clujul a selectat absolvenți modești pentru funcții de mare răspundere, în loc de a-i lua pe cei cu potențial incomparabil, recunoscut!
Proasta selecție nu se oprește însă la funcțiile superioare. Cei selectați în aceste funcții selectează, îndeobște, întocmai cum au fost și ei selectați, inși și mai slabi, și manevrabili – cum se vede ușor pe listele desemnărilor. Nu doar că nu se discută de valoare, dar se face pe dos – nu cumva să pătrundă la decizii cineva care gândește cu capul propriu, care are cultura necesară, știe gestiona treburi publice și poate urni din loc lucrurile. Sunt mulți oameni care întrunesc aceste calități, dar ei stau de ani buni la o parte sau sunt ținuți acolo.
La această situație duce interpretarea abuzivă a legii. Constituția este comparabilă cu cele ale altor țări și, în mod normal, nu ar trebui să genereze probleme. Numai că nicio Constituție nu poate preveni deformarea și oricare poate fi întoarsă pe dos. Din nefericire, buna credință nu este așa de răspândită cum am vrea. Iar pluralismul vederilor sperie încă. Este destul să observăm transformarea tacită a regimului în regim prezidențial și tevatura costisitoare a împiedicării unei coaliții care a câștigat alegerile să-și formeze guvernul și să guverneze. Firește, cu ani pierduți și cu consecințe până jos: amatorism drapat sub un ceremonial adesea ridicol, dezinteres pentru ce trăiesc cetățenii, arbitrar!
Cum se știe, politica scindării are deja un trecut sumbru: Mussolini a reluat-o, Hitler a folosit-o copios, Stalin, la fel. Neavând realizări, unii decidenți apelează la ea și țin la distanță civismul meritocratic. În orice situație trebuie repetat că România nu câștigă ceva reluând o asemenea politică – nu se schimbă nimic, nici măcar în moravuri! Mai ales că cei care vor să-i lovească pe „penalii“ care i-ar putea concura sunt mai penali decât „penalii“. La drept vorbind, nimeni nu are voie, într-o democrație, să-l împiedice pe alt cetățean să concureze la alegerile din partea concetățenilor. La noi, sub pretextul unui purism rău înțeles, dar de dragul eliminării contracandidaților, astăzi și soluțiile rău famate sunt puse la lucru!
Se face continuu caz de justiție. Oricare cetățean matur vrea justiție care să fie justiție. Trei fapte nu pot fi omise.
Corupția nu a scăzut nicidecum în anii în care combaterii ei este politica principală. Decidenții de la noi nici nu știu ce este corupția, în vreme ce în țările din jur noțiunile și chestiunile implicate sunt limpezite, prin studii de referință internațională. Cum declara prim-ministrul unei țări vecine, lupta anticorupție a acestor decidenți se face pentru vitrină. La orice statistică onestă se poate observa că au crescut după 2005 și corupția mare, și corupția mijlocie, și corupția mică, au crescut corupția din politică, cea din economie, cea din cultură și cercetare. Destul să vrei, căci poți să sesizezi repede expansiunea acestui fenomen.
Este de luat aminte mereu că nici o țară – SUA, Cehia, Ungaria, Olanda, Israel și oricare alta – nu și-a lăsat vreun cetățean la mâna justiției din România. În măsura în care a putut, l-a ferit. Cine acceptă să fie judecat după legi discutabile, proceduri ce încalcă drepturi, penalitate luată ca scop în sine, avocați amenințați, juriști sumar pregătiți și șefi desemnați arbitrar? Pe de altă parte, se poate arăta măcar un articolaș al vreunuia dintre șefii justiției actuale din România care să probeze nu cât lipsește discernământul, ci conștiință și cultură juridică?
România a cunoscut procese de emigrare. Au emigrat concetățeni de diferite etnii. Acum emigrează românii. Este, totuși, cea mai mare emigrație dintr-o țară europeană în condiții de pace. Se emigrează nu doar din rațiuni pecuniare, economice în general, dar și din rațiuni de nesiguranță a vieții. În fața acestei situații, nu ar fi timpul venirii pe scenă a unor persoane cultivate, oneste și responsabile, inclusiv spre a preveni alegeri fatale între aventurieri și nepregătiți, care doar prelungesc neputința?
Domnule profesor,bine mai scrieti,chiar la o varsta inaintata!Shalom!
O analiză extraordinară, care pune punctul unde trebuie. Peștele de acolo de împute! Felicitări! Am citit și cartea Dvs., Justiția și valorile, din acest an. Diagnostic fără cusur! Bravo! De asemenea personalități avem nevoie.
Ce vârstă stimabile? La acea vârstă unii schimbă partenerele. Marga dă carte după carte, cu o vitalitate proverbială. Așa este mereu – inepuizabil! Contează vârsta mentală și fizică. Acestea sunt importante. Căci tineri apucați de senilitate sunt cât vrei!
@Dionisie Dancu:iti pui singur diagnosticul,stimabile?Nu se face,e cadrul prea stramt…
Domnule profesor,felicitari!Un eminent articol!De asemenea personalități avem nevoie mare!
Felicitari!Ati pus un diagnostic exact!
Bine gandit, foarte bine punctat!…dar cine se gandeste zi de zi la adevar si realitate dintre cei care vor putere? Ma tem ca cei care aleg pe cei care ajung sa ne conduca, se gandesc doar la clipa si nicidecum la maine. Pentru construit iti trebuie maine pentru distrus ai nevoie de clipa!…Nu e oare aici marea problema: de ce mergem la vot?…Pentru acum sau pentru poimaine?…Suntem mai dezbinati ca niciodata si nu ne uneste…nimic. Ai nostri tineri al Paris…raman…cine sa ridice iar tara, cati o mai iubim, cati se gandesc la cei care au luptat sa ne lase o tara libera!…Ne vom trezi?1?
” În definitiv, orice democrație promite meritocrație ”, spune domnul profesor Andrei Marga in articolul domniei sale, articol pe intelesul cititorului mediu la gazeta! Numai ca cei care decid ceva in tara asta nu prea sunt meritocratie, sunt in fapt niste gargaragii, marionete, ai celor care se amesteca copios si abundent in trebile noastre interne de 29 de ani, adica: AMERICANII, RUSII, EVREII, FRANCEZII, ENGLEZII, GERMANII pentru ca tara noastra sa fie jefuita de resursele solului si subsolului in dispret pentru mediu, precum in coloniile din Africa si America de Sud, in contrast izbitor cu apartenenta noastra la : N.A.T.O., U.E., Parteneriat Strategic cu SUA ! Aminteste autorul ca: ” Se face continuu caz de justiție. Oricare cetățean matur vrea justiție care să fie justiție. ”, iar in trendul asta aseara Ministrul Justitiei din tara ROMANIA in 20 de puncte de analiza cu toata opozitia caricaturii jurnalistice care este Catalin Tolontan un nesimtit si un prost crescut, a aratat adevarata fata a Sefei DNA, doamna Laura Codruta Kovesi care practic prin activitatea sa a calcat in bocancei COSTITUTIA ROMANIEI, STATUL DE DREPT, dar pentru asta a fost medaliata de AMERICANI, parca si de FRANCEZI, iar sotul doamnei Carmen, azi om in Dealul Cotrocenilor, o lauda cu fiecare ocazie este mutumit de abuzurile facute de persoana umamna amintita ! Ce va fi poate ca ala negru si cu coada stie !
„Politicienii devin specialisti ” spunea un om in 1920 ,iar astazi poporul adora sa voteze acesti indivizi .
„războiul civil informational” care se poartă astăzi între oligarhii din RO a propagat in societate ura viscerală față de celălalt ori indiferența. Prin turbulențe mediatice se mentine starea de război(hibrid) al tuturor împotriva tuturor.Astfel sunt destructurate fragilele solidaritati, coerente civice; constiinta normalitatii a devenit atât de vulnerabilă, încât omul ce mai păstrează în el bunul simț apare ca un deviant într-o societate cinică.Politrucii postdecembristi si specialistii desinformarii au mentinut starea permanentă de haos intre noi înșine, au lăsat să se strecoare intre noi răul ce ne conduce spre mediocritate. Nu vi se pare ca majoritatea urata care conduce RO e lipsita de orice fundamente spirituale sanatoase? Aceste personaje cinice, oportunistii din palatele Statului, nu traiesc cu ” grija ca fac neamul românesc de râs”, cum spunea Tutea. Iar noi nu ştim cum pot fi apreciaţi pentru ceea ce au facut si fac deoarece nu au avut niciodata idealuri pe care sa le admiram.
Dle Profesor, lasati-va de panseuri despre istoria omenirii si cu atat mai mult in legatura cu istoria traita. E trist
ca suferiti oscilatii analitice atat de abrupte, cum e trista catalogarea LOVITURII DE STAT din 1989 drept „reactie
energica la autoritarism”!?!? De mult timp ati avut nevoie sa nascociti aceasta expresie vaga, dar MINCINOASA!!!Dar si
mai grava mi se pare compararea momentului 1989 cu Referendumul din 2012 cand reactia energica a fost…electorala! Sa
cred ca ati avut in vedere lovitura de stat a conservei basiste in fruntea PSD, Ponta,in complicitate cu camarazii sai
Rus( Grupul securist de la Cluj!), Zegrean( impreuna cu infractorul Minea!) si Zgonea? O grava eroare analitica este si pretinsa „neputinta” in „selectarea cadrelor”, mai ales ca incercati sa le dati si o …”legitimitate” istorica.
Cu trimiteri la „istorici” despre care v-am mai atentionat in legatura cu sorgintea lor reala. La fel v-am atentionat
ca orice evaluare a situatiei politice din Romania este sortita esecului cand nu porneste de la realitatea loviturii
de stat care a instaurat o pseudodemocratie controlata de KGB( ulterior Securitate) si Justitie. Nu neputinta, ci pura
blocare intentionata, programatica, a oricaror reforme vizand scoterea Romaniei din marasmul comunist…
Faci confuzii șarlicule între expresii folosite într-o relatare și noțiunile acelei relatări. Cu cunoștințe de istorie precum oile coafor este anevoie să dai sfaturi. Te contrazici singur: păi referendumul din 2012 a fost reacție la băsism. Ca în decembrie 1989, doar că nu a luat forma de atunci. Te dai istoric, dar nu prișepi decît ceea ce-i în noțiunile matale sărace. Doar la poliția ideilor? Tot acolo, mă băiete?
Cel care te semnezi charlie nu prea servești monarhia, cum vrei dumneata, cu falsuri. Ce citează Marga este corect și adevărat, În anii treizeci, ne place ori nu, era cam așa, cum scrie Rebreanu și zice Watson. Ce să mai zicem de Brâncuși. dar dacă luăm în seamă ce spune Iorga. Metehnele elitelor nu sunt noi. Din pacate sunt vii. Adevărul este mai important decât năzbâtiile matale, care aduc cu adevărat de măsluirea creată de regimuri decăzute.
Chestia cu marasmul nu ține fost tovarăș Charlie. Fii mai istoric, cum vrei să arăți că ești. Ar trebui cunoscută istoria, dar nu după ureche. Altfel o să ajungi să-i iei pe Johannis și Ponta drept comuniști și pe ceaușescu și Băsescu drept monarhiști. Prea arbitrară istoria pe care o propui, pentru a nu fi suspectă. Cam mare diversiunea securistă!
Fii liniștită, Matilda, vorbesc de marasm tocmai aceia ce îl continuă. Acest Charlie nu face decât să abată atenție de la tema articolelor la micuța lui înțelegere și apoi la aberații. Cum să nu fie marasm când nici a se discuta nu se știe? Când obsesiile sunt luate ca adevăruri. Cultură de wikipedia, și aia simplificată. Unde nu-i bun simț este, într-adevăr, loc de diversiune. De asta s-a cam umplut țara.
Ciobanul fara diploma de specialitate, Ion, se baga-n vorba in loc sa pazeasca oile! Profesorul nu are nevoie de caini
ciobanesti care sa-l apere latrand neputinciosi! Am recitit intamplator astazi articolul si comentariile si am ramas
stupefiat sa constat melanjul din replica acestui Ion copil de trupa. „Expresiile si notiunile unei relatari”(!?),vrei
sa spui ideile unei analize,flacau cu o duzina de pseudonime! Profesorul nici nu a nominalizat „reactiile” din 1989 si
2012,contra ceausismului si basismului,cum am facut si eu! Ti-am mai zis ca esti un profesoras de istorie mediocru, un
simplu CONTABIL al datelor istorice incapabil sa surprinda SENSUL EVENIMENTELOR.Daca lovitura de stat a fost o reactie
energica la autoritarism sunt perfect de acord,DAR NU A POPORULUI DIN SUFRAGERII,or Profesorul a evitat sa se pronunte
dintr-o pudoare…marxista! In 2012, profesoras cu diploma de Institut Pedagogic ceausist, basistul Ponta a chemat in
mod tradator cetatenii la Referendum pentru a-l relegitima pe functie pe Basescu, altfel era indepartat de la putere, de fapt a si fost datorita excesului de zel electoral al lui Dragnea. A si fost pedepsit de Kövesi pe care, ulterior,
Ponta a adus-o la DNA sa faca curatenie in USLpentru a-i face PARTIE lui Iohanis. Referendumul de SUSPENDARE a unui
presedinte e un act prevazut in Constitutie, Ion, pe cand loviturile de stat sunt prevazute in doctrina criminala a
marxismului ca necesitand draparea lor in „revolutii”!!! Chestia cu politia ideilor te tradeaza ca postac securist cu
multiple pseudonime, iar in pseudoreplica ta vorbind de” expresii si notiuni”!?
Recidivezi în erori – să nu spun altfel – șarlicule. Că înlocuiești argumentele cu atacarea persoanei nu mă miră. Asta-i nivelul! Ceea ce mă miră sunt aberațiile. Să-l socotești pe ponta cel care creează pârtie lui Johannis este pentru gâgă! Dar este numai o perlă. Nu mă obsedezi.Se poate sta deoparte la enormități. dar să abați mereu atenția de la articole spre aberații este suspect. Atât!
N-am putea oare să-l determinăm pe domnul Marga să răspundă la ceea ce acest șarlic numește „atenționări”? Doamne ferește, tare s-a mai întors lumea noastră cu sus în jos când nimeni pretinde să se dea examene cu el!
Postarea lui Charlie este criticabila,dar,la modul general ,daca Romania este un izvor de coruptie de la infiintare ,este normal cand, istoric vorbind ,am cunoscut o perioada fanariota cand functiile in stat se cumparau,cand inusiri morale si fizice,inclusiv cinstea si frumusetea erau de cumparat,cand dezmatului regalist din anii 30 i-a urmat o perioada comuista cand cine ‘latra”mai tare fraze goale si lozinci,era bun de promovat,pana la adevarata definitie a evenimentelor din 1989,LOvitura De Stat cum scrie la carte!Daca nu era Lovitura de Stat ,nu urmau Mineriadele in apararea autorilor loviturii de stat ,e foarte clar si legic si istoric si dupa definitie!daca era Revolutie,picior de securist si comunist nu mai vedeau lumina ,dar nu a fost sa fie ,a fost Lovitura de Stat de sorgine sovietica !Comunistii pro sovietici si-au schimbat blana dupa 1990 in contextul imploziei URSS si au trecut la jaful Romaniei,fara mila(marea imparteala de la Snagov sub conducerea lui Iliescu,in care s-a avut grija de toata lumea !Plus jjaful de la Bancorex,plus banca Religiilor:))),plus banca Columna a lui Magureanu!Cunosc un caz cu doi securisti care au nimerit ” actionari” la un atelier de cartonaje,fara sa se cunoasca anterior!S-au complexul Unirea care s-a dat direct unui general de securitate de la extern!Cati bani a luat statul?Zero! Ce nu s-a privatizat fizic,s-a privatizat pe bani putini si cu parandaratul asigurat cu strainii!
Comuniștii nu mai guvernează din 1989. Asta cu moștenirea istorică nu mai ține. Important este ce se votează. Cine v-a pus să votați Băsescu, Johannis și noua securitate pe care ei se sprijină? Nu sunt comuniștii cei care decid, dar metehnele comunismului au rămas și le plac lui Băsescu și Johannis, care-și zic anticomuniști. Mă tem că este vorba de moravuri și năravuri care se prelungesc, deoarece sunt dulci celor care apucă puterea. Din păcate apucă puterea, cum zice Marga cu blândețe, cei nepotriviți.
Dinule(Barbulescu), ceva din modul dtale de exprimare imi spune ca esti un vechi comentator! Aceeasi confuzie
de integrare a perioadei fanariote in analiza realitatilor actuale, ca si a perioadei „regaliste” din anii 1930, apoi ignorarea perioadei 1940-1945. Perioada comunista are alte legaturi cu trecutul indepartat, preluarea unor
„invataminte” in faza ilegalitatii anterioare instaurarii prin loviturile de stat din 1946 si 1947!!! Functionarii
publici si politicienii antebelici erau supusi sistematic unor presiuni de corupere urmata de santajare in obtinerea
unor promovari publice ale conservelor( ILEGALISTII ). La momentele loviturilor de stat aceste conserve au contribuit
decisiv la victorie. Dupa 1989 a avut loc o CAPITALIZARE SISTEMATICA a nomenclaturii comunist/securiste, kgb-istii
incercand astfel sa-i cumpere pe ceausisti, avand loc ulterior o scindare in cele doua aripi, dupa ce ceausistii au
primit unda verde de la noul KGB rasputinizat. Ceausistii stalinisti actuali nu au putut ierta balamajul din 1989!!!
@Visarion: Sunt de acord noua securitate si legatura cu basescu ,Iohannis,etc!Dar nu as fi votat neam cu Voiculescu(Crescent= cunosc bine exemplarul),sau cu Tariceanu (DIE) sau cu altii ca ei : Ponta „procurorul”, Geoana,Oprescu si alti securisti care ,etc!Adevaratii democrati au fost ai lui Ratiu dar i-au scos cu cainii din politica,si acum bruma ramasa de PNT e centa per centa securista!
Nu te supăra, dar argumentul este complet fals. Nu a candidat vreodată Voiculescu. În rest să nu ne luăm după povești. Nu am votat Tăriceanu, dar acum este cel mai bun apărător al drepturilor. Ponta este aventurier, Geoană este fiul tatălui său etc. dar din faptul că nu agreem pe cineva nu ar trebui să nu votăm schimbarea. Este prea mare căutarea de scuze pentru alegeri proaste la oameni care par onești.
@Iolanda :Ioli,nu falsifica istoria.citez din Wiki:În anul 1991 Dan Voiculescu a fondat Partidul Umanist din Romania, care în 2005 și-a schimbat titulatura în cea de Partidul Conservator. A deținut președinția executivă a formațiunii între 1991 și 2005, partidul devenind un aliat al Partidului Social-Democrat în timpul guvernării Adrian Năstase.PC in alianta cu PSD,castiga alegerile si in decembrie 2008 Dan Voiculescu este senator al Colegiului 8 București din sectorul 4 al acestui oraș, fiind senator și vicepreședinte al Senatului României. De asemenea, este membru al Comisiei permanente economice, de industrie și servicii și președinte al grupului parlamentar de prietenie România – Austria.”Scuze ca te intreb ,unde nu a candidat?
Dinu:Să nu avem obsesia persoanelor! A gândi cu obsesii este ca focul cu apa. Dezamăgiri putem avea multe, dar teoria cu răul mai mic nu dă rezultate. Trebuie curmat răul. Securismul extins este realitatea. Dar și folosirea lui cu poftă de Johannis și alții.
Domnul profesor Marga are perfecta dreptate . Dar cati decidenti romani tin cont de opiniile dom-
niei sale ?
A propos de promovarea in functii inalte a celor care in studentie au avut rezultate (note) medi-
ocre : evident , acestia nu au cum sa performeze . Din pacate , nici unii dintre sefii de promotie nu
confirma ! A se vedea cazurile Victor Ciorbea si Tudorel Toader , de exemplu . De ce ? Pentru ca doar
facultatea nu face pe nimeni direct lider . Dupa obtinerea licentei mai e mult de studiat si de muncit
pana sa devii un potential lider …Toate astea – strict teoretic . Practic hotaratoare e conjunctura :
seful de partid ii ocoleste pe cei merituosi si-i aduce in prim plan pe mediocri …Si atunci cum sa
apara performanta ?
Subiectul e grav ,actual si neglijat de mai toti potentatii zilei , iar rezultatele se vad .
Bine ca macar din cand in cand cate un dascal exasperat mai intervine si tine cate o frumoasa predica
in pustiu ….
.
Operă
Ecourile Festivalului Naţional de Teatru nu s-au stins….
fost
Întrebarea este foarte bună: cine ia în seamă ce spune cineva? Îl cunosc pe Marga, am lucrat cu el, știu ce face. Proiectul lui este să articuleze o viziune asupra realității – în acest caz asupra României actuale. Viziunea lui este – ca și a profesorului cu care a studiat, Habermas – axată pe democratizare, filosofic spus pe comunicare. El elaborează acum filozofie, ceea ce se poate vedea în volumele sale din anii din urmă. Pare să fie una dintre sistematizările filosofice, prea puține, ale acestei epoci. Filosofia implică o elaborare intelectuală cu impact practic. Numai că impactul nu depinde niciodată doar de autor.
Nu-mi dau seama ce intelegeti prin sintagma „necesita moderatie” .Rog lamuriri,eventual prin Email.
ERATA : moderare (nu moderatie cum a apaqrut din greseala). Scuze .
Da, ai dreptate, pot fi șefi de promoție care nu reușesc. dar asta nu este o scuză să conducă linia a treia, a a șaptea etc. Ceva este putred. Obiecția lui marga este sigură: nu cerem imposibilul, dar tot de nivel jos să fie aceia care conduc? Se cam văd efectele.