Există doar două variante pentru salariile bugetarilor în 2027
Oficialul a mai spus că pentru creșterile salariale de anul viitor există două variante: o corecție de amplitudine mică sau reducerea de personal acolo unde nu se justifică, astfel încât economiile să permită salarii mai mari pentru angajații din sistemul public.
Bolojan a afirmat că există creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de productivitate și că România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale ca procent din veniturile fiscale.
El a mai precizat că din fiecare leu colectat în România, 39% merge către salariile din sectorul bugetar.
„Aşa cum ştiţi, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare la legea salarizării, în aşa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent.
Astăzi, având diferite intervenţii de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanţelor care au schimbat sistemele de salarizare, de asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector şi, de asemenea, un nivel de salarizare care să ţină cont de posibilităţile reale ale economiei noastre şi de contextul în care ne găsim, astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală, ca să ne înţelegem bine, care sunt disproporţionat de mari faţă de posibilităţile acestei ţări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan după şedinţa de guvern.
„România are printre cele mai mici venituri fiscale din ţările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscale”, mai avertizează Bolojan
Peste 1,2 milioane de români muncesc la stat
Conform premierului interimar, „avem 1.280.000 de posturi în sectorul public din România, aşa cum sunt colectate datele de la Ministerul de Finanţe, la sfârşitul anului trecut, distribuite pe categorii profesionale.
Avem de asemenea politici salariale, care sunt decuplate de dinamica productivităţii muncii şi ce constatăm, că decalajul de salarizare dintre sectorul public şi cel privat se adânceşte, se vede foarte clar această tendinţă. De asemenea, avem creşteri salariale în sectorul public, care n-au ţinut cont de productivitate şi aici se văd tendinţele pe care le avem”.
Polonia cu 40 de milioane de cetățeni funcționează foarte bine cu 0,8 milioane de bugetari pe când România cu 20 de milioane de cetățeni nu funcționează cu 1,3 milioane de tăietori de frunze la câini! Felicitări Bolo!
1.280.000 de salariati la stat primesc 8,1% din PIB in timp ce 4.698.000 de pensionari care includ toate categoriile de asistati sociali primesc 7,6% din PIB. Media europeana alocata la pensii e de 12,3%.
Amandoua solutiile sunt proaste! Trebuie facuta Regionalizarea si scazut numarul de posturi din administrtiile centrale si locale!