Raportul a fost realizat pentru a fi analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite.
Curtea de Conturi susține în document că actualele criterii demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai corespund dinamicii prezente.
„În ceea ce privește gestionarea resurselor, raportul arată că derogările legislative anuale, deși menite să echilibreze bugetele locale, pot influența pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor.
În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Totuși, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici”, se arată în raport.
Cum s-au descurcat comunele și orașele mici cu cheltuielile de personal în 2023
Mai mult, auditorii Curții de Conturi atrag atenția că ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare.
„În anul 2023, doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate. În scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023. 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021”, explică aceștia.
O altă remarcă a auditorilor este aceea că orașele și comunele, spre deosebire de municipii și consilii județene, întâmpină dificultăți mai mari în atragerea de personal.
„Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici față de cele ale orașelor care deservesc același număr de locuitori. Totodată, bugetele UAT-urilor mici se confruntă cu o presiune suplimentară generată de costurile aferente asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în perioada 2021-2023, numărul de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%”, se mai arată în raport.
Diferențe salariale cauzate de un „etalon salarial superior stabilit prin legislație”
Auditorii au mai notat în raport că „modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar”.
„Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ. Nu doar din cauza numărului de angajați, care poate fi mai mare, ci și datorită unui etalon salarial superior stabilit prin legislație. Se poate ajunge la situații în care serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor”, au explicat auditorii.
În ceea ce privește dependența de finanțare de la bugetul de stat a comunelor și orașelor mici, raportul Curții de Conturi arată că „această dependență financiară este accentuată de legi anuale care prevăd excepții, care, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung”.
Auditorii Curții de Conturi au notat în finalul raportului că pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidare a autonomiei financiare a UAT-urilor este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă.
Se pare că nici românia nu e țară…la cum arată, cum se manifestă e cel mult la rang de colonie…