Peste un milion şi jumătate de români suferă de diabet

În anul 2011 au fost trataţi mai puţin de 50% dintre bolnavi (590.059 pacienţi), cu 25.000 mai mulţi decât în anul 2010.

La capitolul îngrijirii bolnavilor de diabet, ţara noastră se află pe locul 26 din cele 27 ţări membre UE.

Una dintre concluziile Indexului European de Diabet realizat de firma de cercetare Health Consumer Powerhouse este că această situaţie este cauzată mai mult de sistemul de sănătate deficitar şi mai puţin de problemele legate de stilul de viaţă nesănătos.

„Datorită progreselor medicinei, diabetul este astăzi o afecţiune cu care se poate trăi timp îndelungat iar bolnavii se pot bucura de viaţă. Educaţia specifică şi continuă a pacienţilor cu diabet zaharat reprezintă factorul esenţial ce asigură succesul terapiei şi controlul evoluţiei acestei afecţiuni pe termen lung. Vestea bună pentru bolnavii de diabet este că investiţiile în cercetarea şi dezvoltarea de noi terapii destinate tratării diabetului continuă. În anul 2010, din cele 700 de medicamente noi aflate în fază de cercetare şi dezvoltare, 50 erau destinate diabetului. Printre direcţiile pe care le urmează în prezent cercetătorii se numără: îmbunătăţirea calităţii insulinei, descoperirea unui nou mod de administrare a acesteia sau introducerea unor noi tratamente orale pentru diabetici’, a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct al ARPIM, conform sursei.

Potrivit Raportului Federaţiei Internaţionale de Diabet, publicat luna aceasta la nivel global, numărul bolnavilor de diabet este de 366 milioane, număr care va creşte până în anul 2030 la 552 milioane de persoane.

Din totalul pacienţilor, 183 milioane – 50% – sunt nediagnosticaţi.

La nivel european, datele IDF arată o prevalenţă de 52,8 milioane de pacienţi iar în 2030 acest număr va ajunge la 64,2 milioane (o creştere de 22%).

Deşi în prezent în România există un Program Naţional de Sănătate pentru Diabet iar numărul medicamentelor aprobate de CASMB a înregistrat o creştere de 10% în anul 2010 faţă de anul 2009, finanţarea Programului de Diabet nu acoperă nevoile pacienţilor, susţine sursa citată.

Mai mult, Indexul European de Diabet a relevat că în România este necesară creşterea numărului de medici generalişti şi asistente cu pregătire în problematica diabetului, care să asigure educaţia continuă de specialitate a acestei categorii de pacienţi, precum şi de monitorizarea populaţiei care prezintă riscuri de diabet.

În ultimii 30 de ani, percepţia asupra diabetului zaharat s-a modificat radical: din maladia ce apărea odată cu înaintarea în vârstă, în afecţiunea ce conferă un risc crescut de morbiditate şi având o rată de mortalitate de 10% la nivel mondial.

În societatea actuală, diabetul zaharat necontrolat reprezintă una dintre principalele cauze de orbire, insuficienţă renală sau amputaţii ale membrelor inferioare.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate la persoanele cu diabet zaharat. De asemenea, afecţiunile coexistente diabetului zaharat, precum hipertensiunea arterială şi dislipidemia, reprezintă factori de risc pentru bolile cardiovasculare. AGERPRES