Petreceţi-vă weekendul la teatru!

Teatrul de Comedie

Premieră cu “Bani din cer”

“Bani din cer”, de Ray Cooney, în regia lui Horaţiu Mălăele a fost lansat într-o primă variantă la Teatrul de Comedie în octombrie 2001. Succesul de care s-a bucurat în rândul publicului larg şi cronicile elogioase din partea criticilor de specialitate au făcut ca spectacolul să ajungă la 125 de reprezentaţii cu sala plină. George Mihăiţă şi Virginia Mirea predau cu plăcere şi cu mare bucurie ştafeta, fiind convinşi că şi noua formulă va avea acelaşi succes.

Ray Cooney (n. 30 mai 1932) – actor, regizor şi dramaturg – este considerat de lumea teatrală un maestru al farsei contemporane. Piesele scrise de el au fost jucate în peste 40 de ţări din întreaga lume. “Funny Money” (Bani din cer) a avut premiera mondială în 1995, la “Playhouse Theatre” în Londra.

“Într-o lume nimicită de conflicte religioase, interetnice, interumane, inter-nu-mai-ştiu-cum, într-o lume măcelărită de prostie şi incultură, singura soluţie pământean-tămăduitoare ar fi lumina Spiritului. Comedia fiind chiriaşă pe viaţă în Casa Spiritului, având convingerea că râsul va mântui lumea, propunem acest spectacol a cărui singură mare virtute este UMORUL”, afirmă Horaţiu Mălăele.

Scenografia: Puiu Antemir.

În distribuţie: Mihai Bendeac (Henry Perkins), Mihaela Teleoacă (Jean Perkins), Dragoş Huluba (Vic Johnson), Delia Nartea (Betty Johnson), Şerban Georgevici (Bill), Marius Drogeanu (Davenport), Eugen Racoţi (Slater).

Premiera este programată pentru 18 martie, la ora 19.00, la Sala “Radu Beligan”.

Teatrul ACT

„cont(r)ACTe”, în premieră

Premieră la Teatrul ACT

E un fapt binecunoscut că un procent foarte ridicat al tinerilor absolvenţi de facultate (deci şi, în opinia mea, un procent semnificativ al spectatorilor teatrului Act) îl reprezintă cei al căror vis e angajarea, urmată de o carieră strălucită, în cadrul unei companii de top. Prin intermediul unei tinere ambiţioase căreia nu-i aflăm decât prenumele, Ema, dramaturgul britanic Mike Bartlett ne introduce în dedesubturile parcursului unei astfel de cariere. Din acest punct de vedere, cont(r)ACTe poate fi considerat nu doar un spectacol de teatru, ci şi oportunitatea de a asista la un workshop de perfecţionare, la un training.

Nu v-aţi decis încă să rezervaţi bilete?

Of, nu voiam să divulg nimic din povestea propriu zisă a piesei… Bine, vă deconspir preambulul: la scurt timp după angajare, Ema e chemată pe neaşteptate în biroul celei de care depinde de acum încolo viaţa ei – Şefa”, povesteşte cu umor regizorul Cristi Juncu.

Scenografia: Cosmin Ardeleanu.

Cu Theodora Stanciu şi Irina Antonie în spectacolul din 22 martie şi, în 23 martie, cu Theodora Stanciu şi Diana Cavallioti.

“Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?”

Marcel Iureş şi George Mihăiţă în Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?

Textul scris de Cătălin Ştefănescu, după romanul “Moromeţii” de Marin Preda, este pus în scenă de regizorul Alexandru Dabija.

“Nu prea ştiu cum e să vorbeşti despre ţărani într-o lume care are «casă la ţară». Nu prea ştiu cum e să fii mare scriitor când «intri în manuale». Sau când breasla te tot propune la premiul Nobel. Fiecare cultură cu mâncărurile şi creatorii ei. Mi-e frică de ţărani şi de dramaturgia contemporană. Pe de altă parte, am vrut dintotdeauna să văd la Act o piesă cu ţărani. Şi, uite că am parte de ea. Mă bucur, ăsta e cuvântul. Mă bucur de piesa lui Cătălin Ştefănescu, de fabulosul roman al lui Preda, de actorii George şi Marcel. Aşa e la noi, ne bucurăm de toate prostiile”, declară Alexandru Dabija.

Muzica: Răzvan Mirică.

Cu: Marcel Iureş şi George Mihăiţă.

Duminică 16 martie şi luni, 17 martie, la ora 19.00.

Teatrul Mic

“D’ale carnavalului”, într-o nouă montare

D’ale carnavalului, într-o nouă versiune

Teatrul Mic vă invită joi, 20 martie, la ora 19.00, la premiera spectacolului cu piesa lui I.L. Caragiale.

Regia şi decorul sunt semnate de Dragoş Galgoţiu, iar costumele aparţin Liei Manţoc.

Celebrele personaje ale lui Caragiale sunt interpretate de Florin Călinescu (Crăcănel), Adriana Şchiopu (Miţa), Doru Ana (Pampon), Andreea Grămoşteanu (Didina), Cristian Iacob (Nae Girimea), Ovidiu Niculescu (Iordache), Vitalie Bantaş (Catindatul), Cuzin Toma (Ipistatul), Radu Zetu (Măcelarul chelner), Elena Badea şi Petre Cheregiu (Dansatori).

Teatrul Naţional Bucureşti

“Revizorul”

Marius Manole în Revizorul

Un text clasic ale cărui coincidenţe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca şi Caragiale, vede enorm şi simte monstruos, “Revizorul” fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieţii, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupţiei, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca şi în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar şi un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supravieţuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagonişti pe Marius Manole şi Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: De cine râdeţi? De voi râdeţi!

“«Revizorul» este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în «eterna şi fascinanta Românie», ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, «De ce râdeţi?» tot el dă răspunsul devastator: «De voi râdeţi!». Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă efect”, se destăinuie Felix Alexa.

De Nikolai Vasilievici Gogol.

Traducere: Maşa Dinescu. Scenografie: Andrada Chiriac. Ilustraţie muzicală: Felix Alexa. Lighting design: Chris Jaeger.

În distribuţie: Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Irina Movilă/ Costina Ciuciulică, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Istvan Teglas, Marcelo-S Cobzariu, Armand Calotă, Eduard Adam, Ovidiu Cuncea, Axel Moustache ş.a.

Cântăreaţa: Lorena Luchian/ Oana Puşcatu. Vocea: Mircea Albulescu.

Spectacolul poate fi vizionat vineri, 14 martie, la ora 19.30, la Sala Studio.

“Omul care a văzut moartea”

Omul care a văzut moartea

Planuri electorale date peste cap într-un oraş de provincie! Din cauza vieţii grele, un cetăţean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Oraşul îl vrea primar, familia este dezbinată. Politica va învinge dragostea?

Deznodământ tulburător! Informaţii noi arată că povestea a fost doar o farsă. Un impostor a înscenat totul în detaliu. Cine este până la urmă Omul care a văzut moartea şi a bulversat viaţa unui oraş?

Victor Eftimiu a scris nu mult, ci imens: 140 de volume, 40 de piese, 200.000 de versuri, 5.000 de articole literare şi a ţinut 1.000 de conferinţe publice. Comedia “Omul care a văzut moartea” trezeşte şi astăzi interesul pentru că pare ruptă din realitatea imediată. Haimanaua simpatică şi plină de haz, de tip hollywoodian, ajunge pe scena TNB în interpretarea lui Lari Giorgescu, tânărul actor nominalizat la ultima ediţie a Premiilor UNITER la categoria cel mai bun actor (pentru performanţa din D’ale noastre).

„Redimensionând statura şi personalitatea lui Al. Filimon, Costel Constantin propune (…) un «bărbat încă vital» care, din blajin şi cvasiresemnat devine împătimit, care îşi dezvăluie în chip neaşteptat noi energii şi noi resurse de demnitate şi luptă pentru a-şi împlini «visul».

De admirat este şi Adela Mărculescu. Actriţa conferă Ralucăi Filimon (rol pe care l-a mai jucat, tot la Naţional, în 1997!) naturaleţe, căldură şi atent nuanţată implicare; o prezenţă ce dezvăluie un bogat evantai expresiv: sinceră preţuire, supunere tăcută, tăcere «diplomatică», tentative de semnalare a erorilor, şi de arbitrare între «pietrele tari» etc.

O compoziţie extrem de minuţioasă şi foarte atent elaborată şi executată ne propune şi Marius Bodochi. În Vagabondul, Lari Giorgescu se remarcă prin eforturile succesive de compoziţie şi prin dezinvoltura cu care alternează măştile. (…) Ipostazele insolenţei Vagabondului cu o aroganţă şi un tupeu ce ating absurdul, ca şi toate schimbările de identitate – atestă o bună energie şi sunt credibile. Iar replicile Vagabondului rostite de Lari Giorgescu rămân vii şi păstrează prospeţimea”, scrie criticul de teatru Natalia Stancu.

Regia: Dan Tudor.

Scenografie: Corina Grămoşteanu. Muzică: Gabriel Basarabescu.

Cu: Costel Constantin, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Florentina Ţilea, Răzvan Oprea, Lari Giorgescu, Tatiana Oprea.

Vineri 14 şi sâmbătă 15, la ora 20.00, la Sala Pictura.

“Dineu cu proşti”

Ion Caramitru în Dineu cu proşti

Vreţi să vă distraţi, să uitaţi de griji, să vă amuzaţi, vreţi să râdeţi, şi iar să râdeţi, atunci mergeţi să vedeţi această comedie savuroasă, bine construită, vie, alertă, eficace, cu o distribuţie perfectă…

Dincolo de situaţiile ce provoacă râsul, de dialogurile explozive şi de mişcările comice, piesei nu-i lipseşte consistenţa psihologică…

Titlul piesei lui Francis Veber e limpede ca „bună ziua”, dialogul nu intră în zone întunecate, scriitura e extrem de naturală. Tot respectul pentru mecanica râsului pusă-n funcţiune de Francis Veber. Piesa e o construcţie care „merge ca unsă”, gagul îşi regăseşte adevărata condiţie, apare exact în clipa în care-l aştepţi…

Francis Veber are marele talent de a scrie nişte fabule bine împănate cu lovituri de teatru. Râsul provocat de acest vodevil este imposibil de oprit.

Regizor, dramaturg şi scenarist francez, Francis Veber a debutat cu comedii de genul farsă în anii ’70. Fiu al unui cuplu de scriitori, în a cărui „filieră” îi regăsim pe celebrii Tristan Bernard şi Pierre-Gilles Veber (autorul filmului “Fanfan La Tulipe”), şi pe Catherine Veber, Francis a lucrat ca jurnalist, dedicându-se apoi cu pasiune scenariilor pentru comedii. Primul succes important, filmul cunoscut şi de publicul nostru, “Le Grand Blond Avec Une Chaussure Noire” (“Marele blond”), cu Pierre Richard (1972).

A colaborat cu regizorul Edouard Molinaro, pentru “L’Emmerdeur” (1973), în care i-am văzut pe Jacques Brel şi Lino Ventura. Cu acelaşi succes i se joacă, în acelaşi an, “Le Magnifique”, cu Jean Paul Belmondo.

I se datorează marele succes al filmului “La Cage Aux Folles” (cu Ugo Tognazzi şi Michel Serrault), care i-a adus o nominalizare la “Oscar” pentru cel mai bun scenariu.

Regia: Ion Caramitru.

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu.

În distribuţie: Horaţiu Mălăele, Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Alexandru Bindea, Teodora Mareş/ Costina Ciuciulică, Dorin Andone/ Tomi Cristin, Alexandru Georgescu.

Sâmbătă 15 şi duminică 16 martie, la ora 20.00, la Sala Studio.

“Doi x Doi”

Mircea Rusu şi Maia Morgenstern în DoixDoi

Un spectacol-coupé, prezentat la noua Sală Mică, în cadrul proiectului „Uşi deschise pentru toţi”, format din piesele într-un act “Tigrul” de Murray Schisgal şi “Amantul” de Harold Pinter, puse în scenă de regizorul Vlad Stănescu.

Două surprinzătoare poveşti de iubire şi despre nebănuitele ei faţete, în care aflăm că dragostea poate lua naştere în cele mai neaşteptate împrejurări, dar şi cât de greu se menţine vie flacăra pasiunii.

Un spectacol dulce-amărui şi pe alocuri picant, ca însăşi iubirea, un veritabil „catastif al amorului” în variantă modernă, în care succesul e asigurat, în primul rând, de remarcabila performanţă a actorilor.

Regia: Vlad Stănescu, care semnează şi ilustraţia muzicală.

Scenografie: Ioana Creangă. Mişcare scenică: Florin Fieroiu.

Cu: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Amalia Ciolan, Marcelo-S Cobzariu.

Sâmbătă 15 martie, la ora 19.30.

“Micul infern”

Ilinca Goia şi Liviu Lucaci în Micul Infern

O comedie de Mircea Ştefănescu despre iadul conjugal, aşa cum numim, cei mai mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie -un elogiu al vieţii de familie.

Un text la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul şi ironia replicilor, “Micul Infern” este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

Regia: Mircea Cornişteanu.

Scenografie: Clara Labancz.

Cu: Ileana Stana Ionescu/ Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Duminică, 16 martie, la ora 19.30, la Sala Pictura.

Teatrul Bulandra

“Oscar şi Tanti Roz”

Oana Pellea şi Marius Manole în Oscar şi Tanti Roz

“Oscar şi Tanti Roz” nu e doar povestea unui copil nedreptăţit de soartă, care stă de vorbă cu Dumnezeu; e povestea noastră, a tuturor. Există în textul lui Eric Emmanuel Schmitt un mesaj tulburător: oricare dintre noi poate fi Oscar, dar cu un dram de noroc în plus. Mai multe zile dăruite înseamnă să încerci să te bucuri de viaţă, indiferent de cum ţi-e hărăzită – în chip de premiu ori de pedeapsă – fără a uita totuşi să răspândeşti binele în jurul tău.

„Am avut din prima o întâlnire aparte cu «Oscar şi Tanti Roz» şi am ştiut imediat că o să-l fac. Când am citit cartea lui Eric Emmanuel Schmitt, am simţit că ceva se leagă, a fost ca o minune care plutea în aer. (…) Personajul principal din piesa asta nu e Oscar, nu e Tanti Roz, ci Dumnezeu. De ce lasă Dumnezeu pe lumea asta boli şi bolnavi? Dacă e atât de bun, de ce lasă atâta suferinţă? Am găsit şi răspunsul: pentru că viaţa e un împrumut. În secolul nostru uităm de moarte, fiind atât de bolnavi de orgoliu, atât de avizi să fim noi cei mai mari, cei mai tari, cei mai buni, să avem de toate. În starea asta de «beţie» ni se spune: «Ai cancer», şi atunci nimic nu mai are valoare, nimic nu mai contează… Ne dăm seama ce mici suntem, deşi credeam că putem moşteni pământul”, mărturisea într-un interviu Marius Manole.

Dramatizarea şi regia: Chris Simion. Scenografia: Adina Mastalier. Lighting design: Alexandru Darie.

În distribuţie: Oana Pellea, Marius Manole, Antoaneta Cojocaru, Cristina Cassian.

Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă 15 şi duminică 16 martie, la ora 19.00.

Teatrul Tamási Áron

“Hamlet”

Spectacolul Hamlet, nominalizat la categoria Cel mai bun spectacol la Gala UNITER

După premiera din decembrie 2013, “Hamlet”-ul lui Bocsárdi László, de la Teatrul “Tamási Áron”, a reuşit să intre în atenţia spectatorilor şi a oamenilor de teatru, fapt confirmat şi de recentele şi multiplele nominalizări la “Premiile UNITER”, la cele mai importante categorii: “Cel mai bun spectacol” (William Shakespeare: “Hamlet”), “Cel mai bun regizor” (Bocsárdi László), Cel mai bun actor în rol principal” (Mátray László), “Cel mai bun actor în rol secundar” (Pálffy Tibor, pentru rolul Claudius) şi “Cel mai bun scenograf” (Bartha József ).

Cu “Hamlet”, Trupa Teatrului Tamási Áron îşi aşteaptă spectatorii la o aventură a descifrării infinitelor sensuri din povestea vieţii unui om, căile deschise de regizor relevând adâncimea universului hamletian, un univers ce poartă amprenta stilului bocsárdian – amestec de viziuni traversate de emoţie, dar şi de ironia inerentă unei priviri detaşate faţă de lumea „ieşită din matcă” din tragedia lui Shakespeare.

Mult râvnitul personaj shakespearian, Hamlet, este jucat de Mátray László, un actor care trece în ultimul timp prin cele mai faste momente ale carierei sale, el jucând în această perioadă şi la “Teatrul Naţional” din Budapesta, unde a fost distribuit în rolul principal al spectacolului “János vitéz”, după piesa lui Petőfi Sándor.

Din distribuţie mai fac parte: Pálffy Tibor, Szakács László, D. Albu Annamária, Benedek Ágnes, Kolcsár József, Kónya-Ütő Bence, Nemes Levente, Nagy Alfréd / Derzsi Dezső, Diószegi Attila, Gajzágó Zsuzsa, Erdei Gábor. Colaboratori în realizarea spectacolului: Sebestyén Rita Júlia (dramaturgia), Bartha József (scenografia), Dobre-Kóthay Judit (costumele), Kónya-Ütő Bence (prelucrări muzicale).

Reprezentaţia de luni, 17 martie, la ora 19.00, va avea supratitrare în limba română, iar printre spectatori şi-au anunţat prezenţa: preşedintele Ungariei, Áder János (aflat într-o vizită particulară la Sf. Gheorghe), şi juraţii UNITER, care vor decide câştigătorii “Galei Premiilor UNITER”, din 28 aprilie, de la Palatul Culturii din Târgu Mureş.