Piperea:„Consiliul Fiscal confirmă: costurile cu Ucraina sunt secretizate“

„Consiliul Fiscal, BNR, opinia publică, toată lumea e oarbă asupra cheltuielilor cu Ucraina. Vă spun ce mi-a spus Consiliul Fiscal:
• costurile cu Ucraina sunt secretizate
• UE nu știe/nu a spus niciodată cât sunt aceste costuri
• UE a utilizat o estimare a unui Institut din Kiel pentru a aproxima contribuția României la susținerea războiului
• de fapt, contribuția e de minim 0,25% din PIB, adică 850 mil/an, total 2,55 mld
• Ciolacu ori a spus adevărul cu cele 3,5% din PIB, ori a comunicat info false (infracțiune)
• nimeni nu știe costurile indirecte ale susținerii războiului
• nimeni nu știe câte ajutoare directe dăm refugiaților, în plină criză

Asta, după ce în urmă cu 10 zile am trimis Consiliului Fiscal câteva întrebări scrise, în legătură cu impactul ajutorului financiar, militar și umanitar pe care România, timp de ani și jumătate, l-a acordat Ucrainei asupra deficitului bugetar.

Cu data de 1 septembrie 2025, Consiliul Fiscal mi-a trimis un răspuns care adâncește misterul și agravează temerile.

(I) În legătură cu asistența financiară pentru Ucraina, documentul arată că:

(i) în structura bugetului public nu există o poziție explicită privind asistența internațională, deci nici pentru sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei de România;
NOTĂ a mea – de aici rezultă că alocările de fonduri pentru aceste destinații sunt discreționare și sunt la limita calificării ca deturnare de fonduri; se dau bani publici, destinați altor poziții de cheltuieli publice (de exemplu, pensiilor, școlilor și spitalelor), pe programe cețoase ori chiar secrete de sprijin financiar al altor state;

(ii) sprijinul acordat Ucrainei este secretizat, în baza unei decizii a CSAȚ;

(iii) sprijinul acordat Ucrainei nu este cunoscut cu precizie, ci este doar estimat de Parlamentul European, în baza unor date elaborate de un Institutul de Economie Mondială din Kiel, care se bizuie pe informații comunicate de autoritățile naționale;
NOTĂ a mea – așadar, opinia publică românească și, mai ales, autoritățile publice românești, așa cum este Consiliul Fiscal, sunt private de date exacte despre sprijinul militar, umanitar și financiar pentru Ucraina, dar aceste date merg fără probleme către un Institut străin, deși sunt secretizate de CSAȚ;

(iv) din tabelul întocmit de Institutul din Kiel rezultă că, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, sprijinul financiar acordat Ucrainei de România a fost de 1,5 miliarde de euro, reprezentând 0,6% din PIB, iar sprijinul financiar acordat Ucrainei de Comisia și Consiliul UE a fost de 63,2 miliarde euro, reprezentând 0,4% din PIB;
prima NOTĂ a mea – suma și procentul din dreptul României sunt inexacte, fiind contrazise de Rezoluția Parlamentului European din 17 iulie 2024, de sprijin al Ucrainei până la victoria finală, din care rezultă că fiecare țară membră a UE a contribuit anual cu cel puțin 0,25% din PIB la sprijinul pentru Ucraina, acest procent fiind mărit ulterior, de unde rezultă că România a contribuit cu minim 850 de milioane de euro pe an, deci cu minim 2,55 miliarde de euro în trei ani;

a doua NOTĂ a mea – suma de 63,2 miliarde de euro din dreptul UE este mult sub-evaluată, întrucât Ursula von der Leyen tocmai ce a declarat public că, pentru „unwavering support” pentru Ucraina, UE a cheltuit deja suma de 169 de miliarde de euro;

(v) impactul războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE se traduce și prin inflație, încetinire a creșterii economice, explozia prețului la energie, dereglarea pieței de cereale, perturbări pe piețele financiare, realocări de resurse etc.; cifra de 3,5% din PIB, evocată de ex-premierul Ciolacu în septembrie 2023, ca fiind contribuția României la ajutorul dat Ucrainei, nu a putut fi corelată cu alte date pentru a fi evaluată;

NOTĂ a mea – cifra nu este negată, deci nu este chiar „scoasă din burtă” de Ciolacu: doar că ea nu poate fi corelată cu alte date pentru bunul motiv că … nu există alte date

Trebuie observat că documentul emis de Consiliul Fiscal nu are în vedere decât sprijinul financiar acordat Ucrainei. Nu se vorbește nimic de ajutorul militar, economic sau umanitar. Suntem cu totul orbi, instituțional și la nivel de opinie publică, în privința acestor costuri pe care le finanțăm noi, din munca, taxele și contribuțiile sociale ale noastre.

Totul este secretizat în privința Ucrainei, chiar și acum, când suntem sub leadership-ul unui ins care a câștigat alegerile prezidențiale cu sloganul „România onestă” și în gestiunea unui alt ins care ne cere austeritate și „solidaritate în suferință”.

Ceea ce „știe” Consiliul Fiscal despre sprijinul acordat Ucrainei de România și despre impactul asupra deficitului bugetar este doar o estimare a unui institut din Kiel.

(II) Războiul din Ucraina a început în 24 februarie 2022. A fost, desigur, un război de agresiune al Rusiei, dar și un război proxy al SUA contra Rusiei și, mai ales, un excelent prilej al UE de a acoperi infracțiunile comise în pandemie și furia mocnită a populației sărăcite.
România a început cheltuielile secretizate după acest moment. Evident, bugetul public pe 2022 nu avea cum să prevadă aceste cheltuieli. Ca să poată face aceste cheltuieli secrete, guvernele succesive au luat de la alte capitole: pensii, școli, spitale, alocații, asistență socială, persoane cu dizabilități, infrastructură, agricultură, cultură, ordine publică.

Semnificative sunt două realități:
• Ciolacu a spus că nu știe unde sunt 100 de miliarde de lei din împrumuturile lui Cîțu; nici acum nu știe nimeni;
• Ciolacu a cheltuit, în medie, 50 de miliarde de lei din rezerva de stat anual, fără rectificare bugetară;

Guvernele au făcut aceste cheltuieli în secret. Nu au explicat poporului că banii sunt luați din sărăcia noastră pentru Ucraina. Totul a fost secretizat.

Baza constituțională și legală a acestor cheltuieli lipsește. Veniturile la buget sunt destinate cheltuielilor publice românești. Dacă sunt bugetate cheltuieli cu asistența internațională, acestea trebuie să fie justificate de interesul statului român.

Dacă asemenea cheltuieli sunt deturnate de la scopul lor fundamental, contractul social între cetățenii români și statul român este rupt.

Cetățenii români trebuie să știe pe ce li se toacă banii. Nici măcar banii împrumutați, cu dobânzi uriașe, nu pot fi ținuți la secret”, a declarat Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.