Planul Koss, Aurescu și ardelenii

Cotidianul a fost primul ziar care a prezentat pe larg, în primăvară anului trecut, modul în care guvernul conservator și naționalist de la Budapesta, condus de premierul Viktor Orban, aplică nestingherit în Transilvania, începând din 2017, un plan denumit Kos Karoly, prin care realizează investiții substanțiale pe plan economic, social, cultural și sportiv, destinate exclusiv minorității maghiare din Ardeal.

Ungaria marchează coș după Kos în Transilvania

Planul Kos Karoly-Conceptul de dezvoltare economică pentru alinierea localităților locuite de maghiarii din România este parte integrantă a Strategiei Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o în 2011, în scopul reunirii maghiarilor din Bazinul Carpatic. Planul stă la baza asanumitului „Programul de dezvoltare economică a Ardealului” și se aplică în 16 județe din Transilvania, prin intermediul unei fundații controlate de UDMR (Fundația Pro Economică). O mare parte a banilor au fost alocați prin Fondul Bethlen Gabor, care este folosit de guvernul ungar pentru distribuirea sprijinului financiar către ONG-urile din străînătate.

Budapesta investește în afaceri, cultură, sport și mass-media

Succint, este de reținut, că, în cadrul acestui plan, guvernul de la Budapesta a alocat din 2018 până în prezent zeci de miliarde de forinți pentru susținerea dezvoltării economice a comunităților maghiare din Transilvania, îndeosebi pentru subvenționarea fermierilor de naționalitate maghiară din zona, dar și a unor companii patronate de oameni de afaceri maghiari.

Pe plan cultural, guvernul Ungariei a acordat la finele anului 2018, prin Fondul Bethleen Gabor, aproape 13 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale în două mari orașe transilvane, Cluj Napoca și Oradea, considerate cândva fiefuri ale culturii maghiare. Pentru proiectul de la Oradea a fost alocată suma de 7,67 milioane de euro, din care a fost cumpărat Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei. Pentru proiectul de la Cluj Napoca a fost alocată suma de 4,97 milioane de euro, din care a fost achiziționată o clădire de pe strada Samuel Brassai, în care a funcționat în perioada interbelică Institutul pentru Literatură și Tipografie Minerva, iar după 1948 a funcționat Tipografia de Stat Ardealul. Ambele imobile sunt situate în zone ultracentrale și au fost cumpărate prin Fundația pentru Școală, un ONG de casă al UDMR condus de Nagy Zoltan Levente, șeful de cabinet al președintelui Kelemen Hunor. Centrele culturale din Oradea și Cluj Napoca vor purta denumirea de „Casa Maghiară” și în fiecare din acestea vor funcționa o sala de spectacole, destinată îndeosebi trupelor de teatru de limba maghiară, o bibliotecă, săli de cursuri, săli de expoziții și birouri ale asociațiilor pedagogice și culturale.

Cabinetul condus de premierul Viktor Orban a alocat sume substanțiale și pentru dezvoltarea sportului, îndeosebi în județele cu populație preponderent maghiară, Harghita și Covasna. Prin Asociația Maghiară de Fotbal și prin Fondul Bethleen Gabor, au fost finanțate Academia de Fotbal și clubul de fotbal FK Csikszereda din Miercurea Ciuc, cu 11,5 milioane de euro, și clubul de fotbal Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, cu 6,2 milioane de euro. În plus, în fotbalul din Secuime s-a implicat puternic cel mai mare milionar actual din Ungaria, Meszaros Lorinc, consătean și prieten din copilărie cu premierul Viktor Orban, care și-a început carieră în politică și în afaceri ca primar în localitatea lor natală, Felcsut. La începutul lunii aprilie 2021, guvernul de la Budapesta a anunțat că va înființa și va finanța, după rețeta Sepsi și Csiksereda, un club de fotbal și la Târgu Mureș, orașul în care trăiește cea mai mare comunitate maghiară din România (peste 70.000 de persoane). Iar, în toamna anului trecut, a început finanțarea unei academii de fotbal și la Satu Mare, unde minoritatea maghiară deține o pondere în jur de 40%, urmărindu-se preluarea clubului FC Olimpia.

Guvernul Fidesz a investit masiv în ultimii ani și în presa de limba maghiară din Transilvania, pe care a preluat-o aproape în totalitate. Banii au fost alocați tot prin Fondul Bethlen Gabor, iar plățile au fost efectuate printr-un ONG denumit Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, înregistrată în localitatea Salard din județul Bihor, care a depus un proiect în acest sens la Ministerul Resurselor Umane din Ungaria. În decembrie 2017, guvernul ungar a decis finanțarea acestei asociații cu suma de 4,5 milioane de euro, iar în martie 2019 i-a mai alocat în același scop suma de 6 milioane de euro. Cu acești bani au fost cumpărate principalele publicații de limba maghiară din Transilvania.

….. și achiziționează numeroase clădiri simbol în Transilvania

În ultimii ani, organizații ale minorității maghiare din Transilvania, finanțate de guvernul de la Budapesta, sau oameni de afaceri din Ungaria, apropiați de partidul de guvernământ FIDESZ și de premierul Viktor Orban, au reușit să cumpere clădiri simbol situate în centrul unor mari orașe ardelene.. Un astfel de exemplu este cunoscutul hotel Melody din centrul municipiului Cluj Napoca, care este clădire monument istoric din categoria A1, fiind construit în a două jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost denumit Pannonia. După decesul proprietarului român, urmașii săi au vândut hotelul, în vara anului 2020, Fundației Sapientia, care patronează universitatea de limba maghiară cu același nume, al cărei președinte de onoare este fostul episcop reformat și europarlamentar Laszlo Tokes. Prețul de vânzare a fost de 6 milioane de euro, care au fost alocați Fundației Sapientia, prin Fondul Bethleen Gabor, de guvernul de la Budapesta. Reprezentanții Fundației Sapientia au anunțat că această clădire nu va mai avea destinație de hotel și că în această își va desfășura activitatea Centrul Tradițiilor Transilvane din cadrul Universității Sapientia.

Un alt exemplu este hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare, o altă clădire simbol cu statut de monument istoric din categoria A1, care a fost construită în stilul new secession, la începutul secolului XX, când a primit tot denumirea Pannonia. În cursul anului 2018, hotelul Dacia a fost cumpărat de la proprietarii români, cu suma de 4 milioane de euro, de firma ungară Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundației pentru Protejarea Patrimoniului Construit în Europa Centrală și Estică, care se ocupă de protejarea clădirilor istorice, cu valoare artistică și simbolică pentru istoria Ungariei. Manevi ZRT este firma de stat, care s-a aflat în subordinea Agenției Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta. În cumpărarea hotelului Dacia este implicat și milionarul ungar Tamas Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orban, care a anunțat că vrea să investească pentru reabilitarea acestuia și să-i redea vechea denumire Pannonia.

Firma ungară Manevi ZRT Budapesta a cumpărat în decembrie 2019, de la urmașii fostului proprietar, și imobilul în care a funcționat zeci de ani Primăria Municipiului Carei din județul Satu Mare, imobil care avea statut de monument istoric și era cotat la un milion de euro. În prima parte a anului 2021, aceeași firma ungară a cumpărat castelul Wesselenyi din orașul Jibou, județul Sălaj, cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania, clasificat monument istoric. Castelul era estimat la 1,5 milioane de euro, dar a fost vândut cu 800.000 de euro.

Șeful diplomației române nu poate oferi un răspuns tranșant

Deși planul budapestan afectează suveranitatea și siguranța națională a României, guvernanții de la București au adoptat poziția struțului în toată această perioada. Nici președintele Klaus Iohannis, nici șefii guvernelor care s-au succedat în țară noastră după 2017 nu au exprimat vreo poziție cu privire la planul subversiv al premierului iliberal și revanșard Viktor Orban. Mai mult, după vizita efectuată în Ungaria de către ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, la finele lunii aprilie 2021, în presă au apărut informații că acesta ar fi acceptat planul de investiții demarat de guvernul Ungariei în Transilvania. Pentru clarificarea acestei probleme, la finele lunii iunie 2021, ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a fost adresată o interpelare parlamentară, prin care a fost întrebat pe șleau dacă, în calitate de șef al diplomației române, a exprimat acordul României pentru aplicarea de către guvernul Ungariei a planului Kos Karoly privind dezvoltarea Transilvaniei și dacă a informat în acest pe președintele României, pe șeful Guvernului și Parlamentul de la București.

Interpelare pentru un ministru aburit de externe: A acceptat România planul Ungariei de investiții în Transilvania?

Ministrul Bogdan Aurescu nu a oferit un răspuns tranșant la interpelarea adresată. Șeful formal al diplomației române a răspuns, în esență, că programul de asistență economică inițiat de Ungaria pe teritoriul României s-a aflat pe agenda întâlnirilor pe care le-a avut cu omologul ungar Peter Szijjarto, context în care ar fi subliniat necesitatea încheierii unui tratat internațional privind derularea acestui program pe teritoriul României în următorii parametri: implicarea autorităților române în alocarea fondurilor și monitorizarea cheltuirii acestora, caracterul transparent și nediscriminatoriu al alocărilor financiare, inclusiv sub aspectul includerii întregului teritoriu al României în sfera de aplicare teritorială a finanțărilor, respectarea legislației române și a dreptului UE. Ministrul Aurescu a mai adăugat că, în contextul intrevederilor avute cu omologul ungar pe parcursul anilor 2020 și 2021, au convenit inițierea negocierilor pe marginea unui astfel de tratat, având că repere ferme parametrii expuși.

Monopolul Ungariei asupra presei maghiare din Transilvania

La începutul acestui an, Budapesta a detonat o adevărată bombă, cu ocazia unei vizite efectuate în județul Harghita de către secretarul de stat pentru politici naționale din Guvernul Ungariei, Potapi Arpad Janos, care a dat de înțeles că Ungaria pompează bani în Transilvania cu acordul Guvernului de la București. Adjunctul ministrului ungar de Externe a declarat, cu subiect și predicat, că Programul de dezvoltare economică a Transilvaniei, derulat de Executivul de la Budapesta, a fost și va fi discutat în continuare cu Guvernul României, susținând că între cele două state există o colaborare foarte bună. Recentă declarație a oficialului budapestan ne determina să ne întrebăm dacă ministrul de Externe de la București știe pe ce lume trăiește ori este de rea-credință. Cert este că Ungaria își vede liniștită de investițiile din Transilvania.