Țările NATO s-au confruntat cu un număr tot mai mare de amenințări aeriene: roiuri de drone care au intrat în Polonia și România , încălcări ale spațiului aerian în Estonia și drone suspecte deasupra Letoniei – incidente care au provocat pagube și răniți și au tulburat politica țărilor de pe flancul estic .
Statele membre doresc ca, până la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie de la Ankara, să îi acorde comandantului militar suprem competențe sporite pentru a răspunde mai rapid amenințărilor aeriene, inclusiv pentru interceptarea dronelor, notează Politico.
Puteri sporite pentru Comandantul Suprem al Forțelor Aliate
După luni de negocieri, se așteaptă ca Aliații să aprobe o nouă propunere, până la Summitul din 7-8 iulie de la Ankara, care i-ar oferi Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, mai multă putere pentru a face față acestor amenințări, au declarat diplomați și oficialul.
În prezent, statele membre NATO stabilesc reguli privind modul și locul în care anumite sisteme de armament naționale pot fi utilizate. Conform noii propuneri, Grynkewich ar beneficia de o flexibilitate mai mare în redistribuirea resurselor în cadrul alianței și în stabilirea nivelurilor de alertă pentru echipamentele militare, fără a fi nevoie să solicite aprobări formale, au declarat oficialii.
De mult timp, unele state aliate NATO s-au plâns că aceste așa-numite „restricții naționale” (national caveats) creează un ansamblu de reguli neuniforme în cadrul Alianței și împiedică capacitatea lui Grynkewich de a elimina rapid amenințările aeriene.
România solicită ajutor din partea NATO
România solicită măsuri suplimentare din partea NATO pentru consolidarea securității la Marea Neagră și pentru protejarea spațiului aerian în fața amenințărilor generate de războiul din Ucraina. Președintele Nicușor Dan a anunțat, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles, că Aliații și-au exprimat solidaritatea față de România și au convenit accelerarea proiectelor dedicate combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Tot ce văd nu-mi provoacă decât scârbă maximă.
Tocmai ăia care în Parlament votează împotriva a tot ce ține de înzestrarea armatei acum urlă că nu suntem capabili să ne apărăm teritoriul.
Marina Militară Română este o ruină, media vechimii navelor este de 40 de ani.
„Incidentele” respective sunt acte teroriste ale unui stat pe care neomarxistii vor sa-l invite in structurile lor criminale.
Polonia le-a pus la pamant si-a terminat cu dronele, Romania doar face circ.
Numai că Polonia a investit constant în armată. Nouă ne pute.
Deci șeful NATO poate bǎga o țarǎ membrǎ în rǎzboi!!! Poate lua o decizie „greșitǎ” (intenționat sau nu) și gata! Foarte periculoasǎ slugǎrnicia aceasta. Fiecare țarǎ poate lua acum decizia de a doborî orice aeronavǎ care-i încalcǎ teritoriul, deci de ce NATO sǎ poatǎ decide asta peste capul deciziei naționale?
Reaua ta credinta prin folosirea diversiunii lu Tatucu vostru cu „bagatu in razbel” te demasca!!! NATO nu are acum libertatea de a survola teritoriul agresorului sovietic, ci de a localiza si neutraliza dronele URSS care patrund in spatiul aerian sau maritim al tarilor membre…
Charlie–-
Asa dupa cum te exprimi dumneata ,presupune ca cele patru drone din Constanta care putea declansa un dezastru, au fost ale rusilor ?