Statul român are de achitat 2.363.200 euro. Dacă la această sumă adăugăm și cele 780.000 euro pe care România le are de plătit în dosarul „Anamaria Loredana Orășanu contra României“, obținem daune totale de 3.143.200 euro, doar de pe urma dosarelor Revoluției. Iată cum s-a ajuns aici.
22 decembrie 1989: imediat după fuga soților Ceaușescu, în toată țara coborâse liniștea, nicăieri nu se mai trăgea, iar forțele militare se retrăseseră spre cazărmi.
Trei decenii târâș-grăpiș
Dar, brusc, în jurul orei 14.00, pe micile ecrane a apărut gen. (r) Nicolae Militaru, care a început să urle isteric: „Opriți măcelul, vă ordon să opriți măcelul!“. La scurt timp după el, a apărut și Ion Iliescu, cel care a vorbit și el despre „teroriși super-instruiți, care trag din orice poziție“. Iar rezultatele au fost cumplite. Anchetele ulterioare au stabilit că în cursul evenimentelor din decembrie 1989 au murit, în total, 1.104 persoane. Din acestea, 162 au murit până pe 22 decembrie 1989, înainte de fuga soţilor Ceauşescu, iar 902 au fost ucise în zilele următoare, după ce Militaru și Iliescu au declanşat isteria războiului cu „teroriştii“. Tot atunci s-a înregistrat și un număr total de 3.352 de răniți. Din aceștia, 1.107 au fost victimele represiunii ceauşiste, iar restul de 2.245 de răniți au fost înregistrați până la sfârșitul Revoluției. Apoi, în anii imediat următori, majoritatea decidenților politici și militari ai fostului regim comunist au ajuns pe mâna justiției. Iar unii dintre aceștia au ajuns chiar și la pușcărie. Victimele, supraviețuitori ai acelor evenimente ori urmași ai celor care au murit, au luat și ele calea justiției, cerând să li se facă dreptate. O dreptate pe care o caută chiar și acum, după aproape trei decenii.
53 de persoane, cel mai recent dosar
De curând, CEDO a condamnat România la plata a 780.000 euro în favoarea a 53 de persoane care au reclamat la instanța internațională tergiversarea anchetelor într-o serie de dosare privitoare la evenimentele din decembrie 1989. Este vorba despre dosarul „Anamaria Loredana Orășanu și alții împotriva României“, în care au fost conexate 75 de plângeri ale victimelor Revoluției din 1989. În majoritatea cazurilor este vorba despre rude ale celor uciși la Revoluție, dar sunt și trei cazuri de răniți. Aceasta este ultima verigă dintr-un lung lanț de hotărâri similare, în urma cărora țara noastră plătește peste 3 milioane euro doar pentru tergiversarea dosarelor Revoluției.
„Crime împotriva umanității“
Ani la rând, dosarul Revoluției s-a aflat pe masa procurorilor militari, care l-au dat de colo până colo, așteptând fatidicul an 2012, când, indiferent de gravitatea faptelor, inclusiv crimele, ar fi urmat să fie prescrise, conform legilor penale obișnuite. În timp, un număr mare dintre victimele Revoluției și urmași ai acestora s-au înscris în Asociația 21 Decembrie 1989, condusă de Teodor Mărieș. Acesta a fost cel care, ani la rând, s-a zbătut pentru ca dosarul Revoluției să nu ajungă în acest „punct terminus“: a adunat în jurul său o bună parte a celor care luptau în justiție pentru drepturile lor, s-a războit cu inerția șefilor din Parchetul General, a făcut greva foamei în mai multe rânduri, s-a adresat instituțiilor internaționale. Și, pas cu pas, a început să obțină rezultate. Una dintre primele victorii a fost cea din septembrie 2004, când a obținut la CEDO încadrarea crimelor Revoluției în categoria „crime împotriva umanității“, care sunt imprescriptibile. Despre sine, Mărieș afirmă acum: ,,Eu am doar un singur merit: am menținut dosarul Revoluției în viață“.
Revoluția „clasată“
Inițial, au existat o puzderie de dosare privitoare la evenimentele locale din decembrie 1989. În decembrie 2004, toate acele dosare au fost reunite într-un megadosar numit generic dosarul Revoluției. Însă, indiferent cum s-au numit, dosarele Revoluției s-au târât prin justiție vreme de aproape 25 de ani. Asta, până pe 23 octombrie 2015, când au fost blocate complet: pe vremea în care Tiberiu Nițu deținea funcția de procuror general, anchetatorii Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au decis „clasarea Revoluției“. Printr-un comunicat de presă, aceștia și-au explicat astfel decizia: „Dacă până la momentul în care fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a părăsit sediul CC al PCR forţele de ordine au acţionat în baza ordinelor şi măsurilor dispuse de factorii politici şi militari contra manifestanţilor care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate şi democraţie, după acest moment, în condiţiile în care euforia generală privind victoria Revoluţiei a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea ţării, cu ajutorul unor forţe fidele, nu a mai existat o acţiune a organelor statului împotriva manifestanţilor, ci o acţiune comună îndreptată, conform percepţiei create, împotriva unor elemente contrarevoluţionare, care acţionau împotriva voinţei întregii populaţii“. În plus, procurorii au mai afirmat că, „pe fondul lipsei de cooperare şi coordonare, militari şi civili au mers din proprie iniţiativă în anumite imobile şi au verificat acoperişurile unor clădiri, fără a anunţa celorlalte forţe aflate în zonă, ceea ce a creat derută şi reprezentări greşite, cu consecinţa deschiderii focului concentrat şi producerii a numeroase victime“. De asemenea, pe fondul acelor condiții speciale, „au existat situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare“. De fapt, toate aceste explicații penibile au fost o pălăvrăgeală inutilă, menită să dea greutate unei decizii despre care era clar că va nemulțumi foarte multă lume: clasarea dosarului Revoluției. Sau, după cum au zis procurorii: „Cauza a fost clasată şi pentru infracţiunea de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, dar şi pentru lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale“.
Promisiuni tardive
Anul trecut, pe 20 septembrie, Augustin Lazăr, procurorul general al României, s-a lăudat că, în foarte scurt timp, Parchetul General va finaliza cercetarea în două dosare deosebit de importante: dosarul Revoluției și dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. „Cu prioritate se desfășoară activitățile în cadrul dosarului Mineriadei și în continuare s-a efectuat, de asemenea, o echipă investigativă care se ocupă de dosarul Revoluției, pentru ca și el să fie clarificat într-un termen rezonabil. Vasăzică, așa cum am scris în proiectul managerial, vor fi anchete efective și nu există niciun motiv ca aceste dosare să nu fie soluționate într-un termen rezonabil de acum înainte. Și este clar că ele sunt întârziate, pentru acest motiv noi am primit și condamnări la CEDO. România a fost condamnată pentru acest fapt, însă, așa cum se prezintă în acest moment situația, eu sunt optimist că până spre sfârșitul anului cel puțin unul dintre dosare va ajunge în stadiul spre finalizare și în prima jumătate a anului următor și un al doilea dosar mare dintre cele care sunt avute în vedere va ajunge spre stadiul de finalizare“, a declarat Augustin Lazăr. Este drept că, după 26 de ani, dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a ajuns, târâș-grăpiș, pe masa judecătorilor. În schimb, dosarul Revoluției… încă nu! Iar până la niște sentințe definitive, în ambele, mai este o cale extrem de lungă.
Precedentul Vlase
Puse în fața tergiversării anchetelor în dosarul Revoluției (dosar aflat acum în faza audierilor de martori și în care, deocamdată, nimeni nu a fost pus sub acuzare), victimele sau urmașii evenimentelor petrecute în decembrie 1989 au mai avut o singură variantă pentru a li se face dreptate: s-au adresat la CEDO. Deja au fost pronunțate sentințe prin care au fost stabilite daune calculate în mari sume de bani, pe care unii dintre solicitanți le-au și primit. Din păcate, cel care achită daunele materiale stabilite de către instanța internațională este statul român. Așadar, noi toți!
În luna mai 2011, România a fost condamnată la CEDO într-un dosar deschis de Asociaţia 21 Decembrie şi familia Vlase, într-o cauză ce privea dosarele Revoluţiei din ‚89. Curtea a constatat încălcarea art. 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului – dreptul la viaţă – în ceea ce-i priveşte pe Nicolae şi Elena Vlase şi încălcarea art. 8 al Convenţiei în ceea ce-l priveşte pe reclamantul Teodor Mărieş – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. S-a decis acordarea a câte 15.000 euro pentru Nicolae Vlase şi Elena Vlase şi a 6.000 euro pentru Teodor Mărieş, bani ce reprezentau daune morale. La aceste sume s-au adăugat 20.000 euro care urmau să fie plătiţi direct către Antonie Popescu, Ioana Sfirâială şi Ionuţ Matei, sumă care reprezenta cheltuieli de judecată. Soții Elena și Nicolae Vlase (care a murit în anul 2012) sunt doi braşoveni al căror copil de 19 ani a fost ucis la Braşov în timpul Revoluţiei. În cazul lor, procurorii români nu au trimis pe nimeni în judecată. Soţii Valse şi-au căutat dreptatea în România şi, după ce au epuizat toate căile judiciare de aici, s-au adresat CEDO. Dosarul lor a fost conexat cu cel al Asociaţiei 21 Decembrie, care a reprezentat în proces victime şi urmaşi ai celor care au fost omorați sau răniţi, supuşi la rele tratamente sau privaţi de libertate în timpul Revoluţiei din 1989. În decizia sa din 2011, CEDO a stabilit că statul nu a soluţionat eficient şi la timp dosarele penale care privesc victimele Revoluţiei din 1989. În cazul specific al soţilor Vlase, CEDO a constatat următoarele: „Absenţa unei investigaţii privind moartea fiului soţilor Vlase. Statul trebuie să ia măsurile necesare şi să investigheze cu celeritate moartea lui Nicuşor Vlase“. CEDO a mai arătat în decizia din 2011 că statul român trebuie să investigheze cu celeritate dosarele Revoluţiei şi că victimele şi rudele celor morţi în decembrie 1989 au dreptul să cunoască adevărul. „Curtea a arătat şi în trecut că o amnistie faţă de aceste crime este incompatibilă cu datoria statului (român – n.red.) de a investiga acte de tortură şi să asigure pedepsirea celor acuzați de crime.“ Total: 56.000 euro.
Dreptate pentru „golanul“ Pațurcă
Pe 24.11.2015, CEDO a pronunţat încă o condamnare împotriva statului român în dosarul Revoluţiei. Este vorba despre Carmen Alexandrescu, Ion Băroiu, Iosif Bălăş-Salcoci, Ştefan Boran, Vladimir Ciobanu, Marin Dincă, Cristian Paţurcă şi Laura Stoica. În cazul acestora, statul român a fost condamnat „pentru violarea articolului 6 al Convenţiei, pentru durata excesivă a procedurilor penale privind evenimentele din decembrie 1989, cu alte cuvinte, pentru că timp de 26 de ani nu a dat o soluţie în marele dosar al Revoluţiei. Curtea a dispus că statul român trebuie să plătească fiecărui reclamant, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă, câte 2.400 euro, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de prejudiciu moral“. Așadar, printre cei cărora li s-a făcut atunci dreptate a fost și Cristian Pațurcă, celebrul autor al „Imnului golanilor“ din Piața Universității. Total: 19.200 euro.
„Alecu împotriva statului român“
Este vorba despre 81 de persoane din diverse orașe din România, care au depus plângeri pe care CEDO le-a adunat la un loc sub numele „Dosarul Alecu împotriva statul român“. Printre aceștia se numără răniți din București și Timișoara, bătuți și maltratați de către forțele de ordine din Brașov și Timișoara, precum și văduve și orfani, urmași ai unor cetățeni români din aceste localități. Sumele primite de aceștia variază între 7.500 și 15.000 euro. Total: 832.500 euro.
Două dosare, aproape un milion de euro
În dosarul „Apostol Elena și alții contra României“, care reunește între coperțile sale plângerile a 17 urmași ai unora dintre victimele împușcate mortal în perioada 17-30 decembrie 1989, precum și în dosarul „Ecaterina Mirea şi alţii împotriva României“, care reunește alte 70 de solicitări, CEDO a acordat, „cu titlu de satisfacţie echitabilă, despăgubiri în cuantum total de 255.000 euro şi, respectiv, 675.000 euro“, pentru „încălcarea dreptului la viață al membrilor din familiile lor care au murit la Revoluție“. Total: 930.000 euro.
Dosarul Cluj
O sentință mai veche dată de către CEDO legat de dosarul Revoluției este cea din 18 aprilie 2011. Procesul la CEDO a fost inițiat de către clujenii Gheorghe Pastor și Roxana Țiclete. Primul dintre aceștia a fost rănit la Revoluție, în timp ce soțul Roxanei Țiclete a fost ucis. Ambii solicitanți s-au adresat instanței europene, unde au reclamat durata excesiv de lungă a anchetelor privitoare la evenimentele petrecute la Cluj în decembrie 1989. Prin decizia de la CEDO, statul român a fost condamnat să le achite celor doi câte 20.000 euro. Total: 40.000 euro.
Tot în martie 2011, alţi cinci clujeni au câştigat la CEDO procesul deschis contra statului român, în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, şi ancheta care s-a prelungit circa 12 ani. Aceștia au primit despăgubiri totale de circa 52.000 euro. Total general Cluj: 92.000 euro.
Victimele de la Timișoara
Puse în fața unui proces care nu părea că va mai fi dus vreodată la capăt, victimele de la Timișoara au depus și ele plângere la CEDO. În acel caz, statul român s-a apărat afirmând ca a finalizat procesul Revoluției de la Timișoara prin condamnarea generalilor Mihai Chițac și V.A. Stănculescu.
În martie 2013, CEDO a decis despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama, răniți la Revoluție, cu câte 5.000 euro. Câteva zile mai târziu, instanța a decis că statul român trebuie să mai achite altor 65 de timișoreni despăgubiri de câte 5.000 euro fiecare. Total general: 349.500 euro.
Ceva mai veche este sentința pronunțată pe 20 octombrie 2009, prin care statul român a fost condamnat să achite 25.000 euro, despăgubiri acordate familiei maiorului de Miliție Aurel Agache, care a fost ucis la Cugir în decembrie 1989 și al cărui cadavru a și fost profanat cu sălbăticie.
Misterele Revoluției
Multă vreme s-a vorbit despre intervenția Rusiei în Revoluția din decembrie 1989. Iar unul dintre argumente a fost prezența unor „turiști“ ruși care au circulat prin țară în automobile marca Lada. Ulterior, s-a spus că grupul respectiv era compus din turiști, cetățeni sovietici care „se întorceau prin sudul României, îndreptându-se acasă după o călătorie în Republica Socialistă Federală Iugoslavia“. Era vorba despre o coloană compusă din cinci mașini care transportau în total cincisprezece cetățeni sovietici, mai corect, din RS Ucraineană. Undeva în zona Turnu Severin, mașinile au fost interceptate de Armată, care a deschis focul asupra lor, considerând că era vorba despre „teroriști“.
Cu acea ocazie a fost ucisă Nadejda Stepanovna Melniciuc și alți trei tovarăși ai ei au fost răniți. După câțiva ani, supraviețuitorii au depus reclamație la CEDO, care a condamnat România să achite despăgubiri de 60.000 euro supraviețuitorilor din acel grup ciudat.
Iliescu și discernământul
Anul acesta, pe 16 martie, Ion Iliescu a fost audiat, ca martor, în dosarul Revoluției, redeschis pentru a nu se mai știe a câta oară.
După audiere, care a durat circa două ore, Iliescu i-a anunțat pe ziariști că ar fi avut „o discuție amicală“ cu procurorii militari care fac cercetări în dosarul Revoluției, pentru infracțiuni contra umanității.
Întrebat dacă se simte vinovat pentru oamenii care au murit la Revoluție, fostul președinte s-a rățoit la jurnaliști: „Pentru ce?… Trebuie să ai discernământ…“, după care s-a urcat în mașina care îl așepta la intrarea în sediul Parchetului General și a plecat fără să mai facă vreo declarație privitoare la audierea în dosarul Revoluției.
Platim pentru ca procuratura militara comunista trecuta de partea sefilor kgb-isti ai complotului anticeausist, au sters urme, au facut incadrari gresite si au tergiversat in mod criminal solutionarile. Este cumplit de trist ca dupa 28 de ani de la aceasta lovitura de stat sangeroasa persoane rauvoitoare mai au puterea morala sa sustina ca a fost revolutie. Se vehiculeaza diversionist un numar fals de victime, aprox. 1100, cand de fapt numarul celor asasinati, in totalitate,de complotistii kgb-isti, a trecut de 60.000 de morti. Exista si un document oficial, chiar daca ilegal, folosit de un procuror militar, maior securist, intre timp ridicat la rangul de General cu „zece” stele.
In baza acestui document semnat de asasinul cara i-a luat locul lui Ceausescu si a pus bazele dezastrului Romaniei,
Ilici Iliescu. Intreaga perioada a desfasurarii loviturii de stat asupra romanilor au tras paramilitarii si militarii
tradatori din Armata si Securitate, inclusiv agenti Romani din strainatate si agenti straini,dar procurorii militari
au consemnat abuziv in documentele cercetarilor ca militarii care au tras au tras la ordinul regimului!?Ceausescu era
arestat cel mai tarziu dupa sedinta CPex din 17 dec. 1989, o dovada fiind disparitia sa pentru trei zile, pretins in
Iran, tocmai cand „trebuia sa coordoneze personal…macelul!?!?!?” Dosarele LOVITURII DE STAT au fost folosite in mod
transparent ca mijloace de santaj in cadrul intersantajului celor doua aripi ale Securitatii care falfaie si azi.
Continuare. Pucistii au fortat prin operatiuni desfasurate in clar decretarea starii de necesitate, fara de care nu
era posibila paralizarea conducerii civile, preluata sub PAZA garzilor de corp ale Securitatii al caror sef tradase
participand la complot, deasemenea si sefii militari necomplotisti au fost arestati, ministrul fiind chiar „sinucis”.
Lovitura de stat in clar a fost anuntata din ianuarie 1989 prin „Scrisoarea celor sase”, apoi prin inscenarea de la Iasi din 14 decembrie, pentru ca finalmente sa fie dat la Timisoara semnalul atacului general de catre securistul in sutana si agent maghiar, antiroman si iredentist medaliat ulterior pentru aceste „merite”, raspopitul Tökes.Este de
mirare ca nu a fost instalat presedintele tarii, asa cum s-a intamplat dupa 20 de ani cu omologul sau teuton dintr-o
tara occidentala…Trebuie reamintit ca mitingul organizat de complotisti in numele lui Ceausescu in 21 dec.1989 are
un istoric, mitingul din 20 dec.de la Timisoara organizat de pucistul Stanculescu,tot in numele lui Ceausescu si tot
sub pretextul marsav al sustinerii dictatorului(arestat). Ceausescu nu avea nevoie de sustinerea „strazii” dupa ce a
fost reales triumfal Secretar General PCR cu o Luna in urma la Congresul XIX!!!Mitingurile organizate de complotisti
au avut scopul concentrarii unor mase umane care prin provocari sa fie destructurate incat sa para ca se razvratesc si ca urmare „fortele represive”(!?!?!?) le…macelaresc! Teroristii de pe cladiri au fost asasinii complotistilor,
avand rolul incriminarii false a regimului ceausist ca ucide romani, doar pentru a credibiliza ca necesar „procesul
rusinii nationale”. Sper Dle Surcel sa meditati asupra acestor sustineri care surprind realitatea ascunsa vinovat de
procurorii militari aserviti ideologic acelorasi…idealuri criminale, vorba lui Ilici Iliescu.
Pt. C.G. Ma simt onorat Dle pentru felicitarile adresate intr-o chestiune atat de sensibila din istoria recenta ce
se reflecta, are consecinte, asupra a ceea ce suntem nevoiti sa suportam astazi. Si atunci, ca si astazi cele doua
tabere s-au/se incaiera, de suferit avand noi cetatenii simpli. Dar faptul paleste in fata faptului ca a avut/are de suferit Romania!!! Nu ar conta daca Ceausescu a plecat sau nu in Iran in 17 dec.1989, in ambele ipostaze fiind in stare de arest justificat de TEMNICERI cu starea de necesitate, si in ambele ipostaze ABSENTAND LA CARMA TARII. Nu exclud nici varianta inlocuirii sale cu o dublura la inceputul lui dec.1989 cand s-a deplasat la Moscova,dar in acest
caz succesiunea evenimentelor putea fi alta, respectiv nesangeroasa. Sangele a trebuit sa cada pentru a-i speria pe
sutelele de mii de ceausisti in miniatura care nu ar fi permis o…”succesiune” gen Ilici Iliescu. In 1978 defectarea
lui Pacepa a avut loc la ordinul lui Ceausescu si cu acordul Moscovei,ulterior prin accederea la putere a kgb-istului
de provincie Gorbaciov, Pacepa, sovietic recrutat de o celebritate a INU (NKVD-extern) in anii 1950 nu s-a mai supus
lui Ceausescu.Ceausescu a fost lasat in 1968 sa joace teatrul protestului fata de interventia in Ceho-Slovacia pentru
a se crea „canalul” de care vorbiti. Canal inchis in anii 1980! Bolsevicii/marxistii nu stiu sa actioneze decat asa cum spuneti, „la cacealma”. Si cand in 1989 au executat lovitura de stat in clar, a fost tot la cacealma!
Pt.Charlie. Ce poti sa mai adaugi la asa comentarii facute de dumneavoastra despre ticalosia din dec.’89 ! As intrazni sa spun ca in 16.dec’89 Ceausescu a plecat in Iran dar cine s-a intors din Iran, poate ca s-a intors o dublura a sa, iar originalul a iesit de pe scena politica, poate ca in ’77 generalul Pacepa a defectat la ordin, iar Ceausescu poate a avut un canal de comunicare deschis cu cei care pot fi numiti ” colegii americani ”, s.a.m.d.! Cred ca ce s-a intamplat in dec.’89, dupa perceptia mea de simplu condicar, lefegiu, se poate compara cu filmul ” Cacialmaua „,care i-a avut ca protagonisti pe actorii de exceptie: Robert Redford si Paul Newman ! Va FELICIT pentru comentariile dumneavoastra, pline de continut care ne fac sa fim mai clari despre ce s-a intamplat in dec.’89 si dupa in tara noastra !
Dupa 1989 RO a fost capturata de mai multe MAFII si de catre GRUPARI INFRACTIONALE DE CRIMA ORGANIZATA intitulate Formatiuni Politice sau PARTIDE POLITICE, care au devorat ECONOMIA si AVUTIA NATIONALA alungand in acelasi timp populatia din tara. LEGILE IN RO AU FOST si sunt ELABORATE DE BANDITII POLITRUCI ,nu in interesul general sau NATIONAL ci in favoarea HOTILOR.
Singura solutie pana la iscarea unei revolte sau a unei ciomageli sociale serioase este SOLUTIONAREA RAPIDA SI SIMULTANA A DOSARELOR REVOLUTIEI SI MINERADELOR ocazie cu care sa se identifice vinovatii si clanurile lor si sa li se aplice pedeapsa PENALA cuvenita. Totodata CA SI CONSECINTA SE VA PUTEA APLICA PRINCIPIUL LUSTRATIEI in cadrul institutiilor statului. FARA SA FIE SOLUTIONAT DOSARUL REVOLUTIEI IN ROMANIA EXISTA CRIMINALI carora li s-au atribuit titluri de REVOLUTIONARI SI CU MERITE DEOSEBITE carora li se platesc INDEMNIZATII CONSISTENTE DE PESTE 7.000 de lei lunar dar si facilitati (terenuri, spatii comerciale, reduceri de taxe si impozite, etc) TOT EI si acolitii lor au CA PRIVILEGII FUNCTII IMPORTANTE IN CONDUCEREA STATULUI sabotat.
Toate aceste anomalii sociale au dus la conducerea Ro in stil AFRICAN, TRIBAL, MAFIOT si duc la ingroparea Romaniei.
Prin rezolvarea dosarului LOVITURII DE STAT din 89, se va constata ca putere politica de dupa 1989 a fost si ESTE ILEGITIMA pana in prezent!
Prin rezolvarea dosarelor mineriadelor se va constata ca putere politica a fost si ESTE ILEGITIMA deoarece s-au organizat mineriadele si puciurile pentru; reprimarea opozantilor, amenintarea cetatenilor, obstructionarea demaocratiei si ingroparea Ro!
Pentru solutionarea SIMULTANA cu CELERITATE SI OBIECTIVITATE a dosarelor LOVITURII DE STAT din dec 1989 (asa zise-i revolutiei) si a mineriadelor trebuie apelat la TRIBUNALUL PENAL DE LA HAGA unde a fost solutionat in mod exemplar dosarul lui MILOSEVICI.
Dle Cetateanul. Pentru ca radiografia dvs sa fie fidela in totalitate trebuie sa corectati trimiterea la HOTI fara sa identificati HOTII. Hotii sunt reprezentantii regimului trecut si odraslele lor care nu se puteau capitaliza rapid decat FURAND. Judecand mai la obiect, comunistii care s-au incaierat pentru puterea politica nu ar fi avut ce face cu aceasta pe termen lung,cum era necesar sa o detina pentru a exonera comunismul si slugile sale de raspundere daca nu detineau si avutiile Romaniei care sa le permita sa-si finanteze ramanerea la putere. Deci, mafiotii de care vorbiti sunt mafioti securisti, iar RAPTUL BOGATIILOR TARII s-a facut ORGANIZAT,nu la intamplare.La fel cum organizat
a fost distrusa/vanduta industria/economia! De aceea gresiti localizand mafia securista( nici macar nu o numiti asa,
fapt care poate da de banuit) exclusiv in Parlament, aceasta fiind peste tot unde exista institutii ale statului.Ati
uitat de serviciile succesoare Securitatii, de Procuraturi si de Curti, dar mai ales ati uitat Dealul Cotrocenilor!!!
Ce reprezinta 3.143.200 euro daune – circa 10.000-15.000 euro pe cap de parinte sau copil mort – fata de sute de milioane de euro pe care ii cheltuiti sa va cumparati armament de la ‘ricani si alte neamuri din vestul europei? Ar trebui ca toti urmasii sa ne adunam si sa pornim inca niste procese pentru a ni se oferi aceste daune cu valoare de „simbol”. Adevarul il stim – a tras cine a avut arme, respectiv armata si ‘garzile patriotice’. Doar ca nu vreti sa va numiti si sa va pedepsiti criminalii. Adevaratii beneficiari ai L341/2004 sunt cei care si-au facut cu dedicatie aceasta lege si care beneficiaza de toate ‘drepturile’ pe care si le-au conferit: Parlamentarii revolutionari.
https://www.cotidianul.ro/rachetele-patriot-viteza-spre-romania –
‘Primul sistem va fi cumpărat până la sfârşitul acestui an, fiind deja primită scrisoarea de acceptare de la partea americană, valoarea acestui fiind de 764.780.000 dolari fără TVA’
Platim pentru ca nici nu vrem sa stim… Nu mergem la vot si in general putin ne pasa….
Asa-i cand Libertatea vine pe de-a moaca sau este platita de altii !
Continuare 2. Rectific, Congresul XIV si nu cum am scris mai sus. Si pentru ca tot sunt aici, o revolta reala contra
lui Ceausescusi cu atat mai mult impotriva comunismului, trebuia sa aiba loc imediat la sfarsitul lunii noiembrie 1989 dupa incheierea triumfala a acestui congres!!! Daca nu cumva sa impiedice congresul unde urma sa fie reales dictatorul in baza cererilor semnate de milioane de membrii si trimise la sediul CC. Au fost prea multe inscenari inainte de 17.12. 1989 si cele mai multe, in fata opiniei publice prin TVR-Captiva si raspandaci, dupa aceasta data. In alte comentarii am prezentat metodele marxiste/bolsevice de purtare a razboiului urban denumit revolutie.Marxistii
repeta obstinant tehnicile care dau rezultate sigure : agitatia si propaganda prin agitatori, raspandirea de zvonuri
catastrofice, plantarea de tragatori pe cladiri care sa traga la intamplare in cetatenii de pe strazi, impiedicati sa se retraga de forte de ordine coordonate de ofiteri tradatori(membrii ai confreriei marxiste care i-a scolit!!!),
ordine contradictorii transmise de la esaloanele superioare anterior luate sub control etc.Toate aceste cuceriri ale
marxismului au fost alaturate tehnicii baricadelor stradale ale rebeliunilor de la Paris din 1789 si 1870/71.Atunci se folosise o brosura obscura, a unui individ al carui nume imi scapa pe moment, „Indreptar de gherila urbana”.Unde
se prezentau in detaliu metode si materiale de inaltare a baricadelor,arme de lupta(cele de foc urmand sa fie luate
prin asaltarea arsenalelor Armatei/Politiei, respectiv din cazarmi si din sectii de Politie care sa fie impartite
„revolutionarilor”( exact cum kgb-istii au ordonat inarmarea populatiei din depozitele Garzilor Patriotice in 1989!)
Plătim pentru că pe de o parte Licuriciul n-a permis niciodată să-l dăm în vileag cu diversiunea „teroriștilor” pusă la cale prin Iliescu (bașca Gorbi) pentru acoperirea intervenției militare din Panama din 22 decembrie 1989, iar ăștilalți de la CEDO, pe de altă parte fac și ei pe proștii, adică pe corecții, arzându-ne la pungă quantum satis.
Dle Melos Negros, interventia americana din Nicaragua, nu din Panama, s-a negociat la Reykjavik la inceputul lui dec.
1989, in contrapartida cu interventia sovietica din Romania, intre fostul sef CIA, Taticul Bush si Tatucul sovietic
Gorbaciov. Asa ca aberatia cu „teroristii licurici” cade cu brio, teroristii fiind agenti sovietici din Romania sau
Romani carora le-au ordonat kgb-istii Romani sa traga in Romani pentru a justifica ASASINATUL de la Targoviste…
N-a fost nici o Revolutie, a fost doar o REZOLUTIE! Am fost martor la evenimente, s-a aplicat doar o rezolutie.
In completare: este vorba de Rezolutia de la Malta.
Dle Baltazar, jocul dvs de cuvinte nu raspunde problemei LOVITURII DE STAT, problema pe care o ocoliti vadit!Cele doua
intalniri dintre Bush si Gorbi au parafat un act de vanzare-cumparare a Lagarului contra mai multe mii de miliarde de
dolari,act negociat anterior de Gorbi cu Kohl in vara 1989 pentru Germania(peste 1000 miliarde marci).Doar ca Lagarul
a trecut la capitalismul de iarmaroc si a devenit Calul Troian in Uniune pentru miscarea marxista cu centrul tot la Moscova. Deci s-a vandut pielea ursului din padure! CIA transpira acum sa repare prejudiciile/sa salveze investitia!
Astea cu Revolutia sunt subiecte vechi , ar trebui sa ne axam mai mult pe ziua de azi , Revolutia ne-a dat libertate , oare noi stim s-o pretuim ?